Aici Radio -Jaf pe banul public-

Ultimul control financiar finalizat in cursul lunii trecute de Curtea de Conturi la Societatea Romana de Radiodifuziune (SRR) a scos la iveala atat mari nereguli financiare, cat si o slaba calitate a actului managerial al postului public de radio. De la majorari salariale facute ilegal, -umflarea- diurnelor pentru personalul de conducere la deplasarile din strainatate, de la licitatii si achizitii cu cantec si pana la dezinteresul din partea conducerii societatii nationale vizavi de incasarea celebrei taxe radio, toate sub auspiciile unei singure strategii manageriale: cheltuirea dupa bunul plac a banului public.

Salarii marite angajatilor bine platiti!

Una dintre primele nereguli descoperite de controlorii financiari a fost aceea a majorarii salariale pentru mai multe persoane din conducerea institutiei de stat, care, culmea, erau si cei mai bine platiti angajati. Potrivit raportului intocmit, in baza hotararii Consiliului de Administratie din luna decembrie 2000, pentru aprobarea bugetului societatii pentru anul 2001, directorul general, Andrei Dimitriu, a emis un ordin prin care s-a dispus marirea salariilor de baza a personalului cu un coeficient de 8%. Numai ca deciziile luate de directorul general nu prea au fost in concordanta cu Hotararea de Guvern 403 din 2001, care prevedea ca majorarea drepturilor salariale ale personalului se poate aplica tuturor angajatilor care au plafonul venitului salarial sub 29 milioane de lei. Astfel, s-a descoperit ca, aplicandu-se un coeficient de 8,29%, s-a trecut la majorarea lefurilor tuturor angajatilor. Astfel, pentru o perioada de numai cateva luni de zile, Societatea de Radiodifuziune a facut plati nejustificate de aproape 300 milioane de lei, suma care reprezinta majorarea nelegala a salariului brut al angajatilor care depaseau plafonul de 29 milioane de lei lunar. In urma verificarilor s-a stabilit ca pentru crearea prejudiciului raspunzator este directorul general al societatii de la acea data, Andrei Dimitriu, care, fara aprobarea Consiliului de Administratie, a dispus cresterea salariala in mod generalizat, fara sa tina cont de legile in vigoare.

Sefii din Radio, pe picior de egalitate cu ambasadorii

Din verificarea cheltuielilor efectuate privind deplasarile in strainatate ale angajatilor SRR din anii 2000 si 2001 s-a stabilit ca pentru directorii generali adjuncti, cu ocazia deplasarilor in strainatate, in interesul serviciului, s-a aprobat si acordat, prin ordinele emise de directorul general al societatii, un nivel de diurna si un plafon de cazare mai mari decat cele la care aveau dreptul. In acest sens, Curtea de Conturi sustine in raportul sau ca directorilor generali adjuncti ai Societatii de Radio li s-au aprobat un nivel de diurna categoria a II-a si unul de cazare de categoria B, desi acestia se incadrau la nivel de diurna categoria I si plafon de cazare tip A. Numai ca, potrivit Hotararii de Guvern 518 din 1995, la categoria a II-a de diurna si cazare tip B, in Romania, se incadreaza numai ministrii, secretarii de stat si subsecretarii de stat. Raportul intocmit arata ca, in urma aplicarii acestui -tratament- pentru personalul de conducere, societatea a efectuat plati nelegale de peste 250 milioane de lei, suma pentru care s-au mai calculat foloase nerealizate pana in luna mai a acestui an de alte aproape 70 de milioane.

Licitatii cu schepsis

O alta serie a ilegalitatilor a fost identificata de controlorii financiari la capitolul achizitii si licitatii. Un exemplu edificator este si contractul incheiat la sfarsitul lui 2000 intre Societatea de Radiodifuziune si firma Infoturism, pentru achizitionarea de produse software. Potrivit documentelor de control intocmite, contractul, in valoare de 43.965 de euro fara TVA, peste 1,2 miliarde de lei, a fost semnat fara a se respecta prevederile legale privind achizitiile publice. Cu alte cuvinte, conducerea Radiodifuziunii nu a mai organizat licitatie publica.

Prin parafarea intelegerilor, firma particulara se obliga sa livreze societatii de stat o serie de produse software, o data cu plata finala a acestora. Concluzia la care s-a ajuns a fost ca -hartiile- erau insotite de clauze in totalitate nefavorabile SRR, in timp ce furnizorul nu era constrans in vreun fel fata de indeplinirea obligatiilor contractuale. Desi firma Infoturism incaseaza 30% din valoarea contractului la data semnarii acestuia, pentru furnizor nu s-a prevazut absolut nici un termen in care sa livreze produsele, fapt care a dus la transformarea acestui procent intr-o creditare pe termen nelimitat a firmei partenere de afaceri. Mai mult, in cadrul aceluiasi contract, erau prevazute numai penalitati in sarcina Societatii Romane de Radiodifuziune in cazul in care aceasta intarzia plata facturilor, procentul cu care societatea era sanctionata mergand pana la 0,4 pe fiecare zi. In schimb, nu se prevedea nici o sanctiune pentru situatia in care furnizorul nu-si indeplinea obligatiile, cum ar fi fost, de exemplu, calitatea programelor informatice si garantarea lor. Astfel, la inceputul lunii ianuarie a anului trecut, conducerea SRR plateste 70% din valoarea totala a contractului, adica aproape un miliard de lei, produsele fiind livrate in 5 martie. Functionarii Curtii de Conturi au calculat pentru plata in avans efectuata foloase nerealizate de aproape 50 milioane de lei.

Instrumente muzicale cumparate la suprapret

Seria achizitiilor cu cantec din -curtea- Societatii Romane a Radiodifuziunii a continuat. Potrivit proceselor-verbale de control intocmite, Directia Formatii Muzicale a SRR solicita, la sfarsitul anului 2000, achizitionarea mai multor instrumente muzicale printre care si sase fagoti. In urma anuntului de licitatie, SRR primeste oferte de la SC Educational Music Service din Targu Mures si Divertas din Bucuresti, ambele societati fiind importatori ai aceluiasi instrument muzical, fabricat de una si aceeasi societate, Fox Productis Corporation. In urma deschiderii si analizarii ofertelor, s-a stabilit ca firma mureseana a facut doua oferte de pret, dintre care una la valoarea de 21.130 de dolari, mai mica decat oferta firmei bucurestene cu 190,9 dolari pentru fiecare instrument. Cu toate acestea, castigul de cauza a fost dat firmei din Capitala, criteriul de departajare fiind -experianta si performantele oferite- de firma, cu toate ca, in caietul de sarcini, punctajul trebuia sa se acorde numai pe criteriile economice ale societatilor. Concluzia raportului este ca diferenta de aproape jumatate de miliard de lei dintre valoarea totala a platilor efectuate de SRR catre Divertas si oferta firmei muresene, care, potrivit controlorilor, era indreptatita sa castige licitatia, s-a calculat drept plati nelegale.

O alta mostra a ilegalitatilor este si contractul de achizitie de banda profesionala audio. In urma verificarii documentelor licitatiei publice desfasurate in luna iulie 2000, s-a stabilit ca SRR a declarat castigatoare a licitatiei firma LR Marketing din Sibiu, cea care concura pentru acest contract cu firma germana Emtec Magnetics GmbH. Controlul a stabilit ca in urma analizarii documentelor de licitatie a reiesit ca in comisia de licitatie nu a fost invitat nici un reprezentant al Ministerului Finantelor si ca la ridicarea caietului de sarcini s-a prezentat numai firma din Sibiu. Potrivit controlorilor financiari, nu a fost identificata nici o dovada ca firma germana a intrat in posesia caietului de sarcini si nici ca ar fi fost invitata sa participe la licitatie, desi banda audio ce urma a fi achizitionata de SRR era produsa de aceasta firma. In plus, de asemenea, nu s-a facut dovada modului in care comisia de licitatie a intrat in posesia ofertei firmei Emtec, comisia de control ridicand mari semne de intrebare, daca aceasta oferta apartine firmei germane. Ca atare, s-a stabilit ca societatea sibiana a participat la licitatie atat in nume propriu, cat si in numele germanilor, castigatori fiind desemnati in final sibienii, care, culmea, sunt intermediarii nemtilor in Romania. Concluzia Curtii de Conturi este cat se poate de clara: licitatia a fost simulata, castigatorul fiind dinainte cunoscut. Chiar si in conditiile unei astfel de licitatii, neregulile au continuat sa curga. Procedand in acest mod, conducerea SRR a facut plati nejustificate fata de pretul real cu care se putea achizitiona banda magnetica direct de la producator. Astfel, in baza contractului intocmit, acestea s-au ridicat la aproape un miliard si jumatate de lei in plus. Pentru aceasta suma s-au calculat drept foloase nerealizate alte 492 milioane de lei.

Dezinteres fata de taxa radio

Din veniturile totale, in valoare de 1.300 de miliarde realizate anul trecut de Societatea Romana de Radiodifuziune, 65,17% au reprezentat venituri din taxa de abonament radio, taxa care, potrivit unei hotarari a Guvernului, se incaseaza de la persoanele fizice prin intermediul Electrica SA, in numele si pentru SRR in baza unui contract de mandat o data cu plata energiei electrice. Pentru serviciile prestate, SRR plateste un procent de 11,5% cu tot cu Taxa pe Valoare Adaugata, procent care este retinut de Electrica SA direct din incasari. Potrivit contractului, decontarea ar trebui sa se faca lunar pana la jumatatea fiecarei luni. In urma controlului efectuat atat la SRR, cat si la Electrica SA, Curtea de Conturi a sintetizat principalele constatari referitoare la modul de colectare a taxei radio. Una dintre primele probleme ridicate de controlorii financiari a fost aceea a clauzelor contractului, care -sunt discutabile sau formulate neclar si produc sau ar putea produce consecinte nefavorabile Societatii Romane de Radiodifuziune-. Potrivit documentului de control, Curtea de Conturi a stabilit ca nivelul comisionului de 11,5% perceput de Electrica din incasari depaseste cu mult cheltuielile suportate de incasator pentru indeplinirea sarcinilor asumate. Cu alte cuvinte, Electrica nu are de facut altceva decat sa factureze taxa de abonament o data cu facturarea energiei electrice, sa transmita SRR lista celor care nu au achitat taxa in vederea urmaririi creantelor restante si sa vireze in contul SRR sumele incasate dupa deducerea comisionului si a cheltuielilor legate de expedierea declaratiilor. Cu toate ca incasarile se fac zilnic, iar platile catre SRR sunt lunare si mai mici decat nivelul incasarilor la zi, SC Electrica beneficiaza permanent de sume din taxa de abonament pe care le ruleaza in scopuri proprii, ca pe niste credite nepurtatoare de dobanzi. Astfel, SRR este, pe scurt, direct prejudiciata prin retinerea in conturile Electrica pentru o perioada a sumelor ce provin din incasarea acestei taxe. Pentru exemplificare, Curtea de Conturi a demonstrat ca unele sucursale Electrica platesc SRR o suma mai mica decat cea pe care o incaseaza. Numai la nivelul Capitalei, Electrica a platit pe parcursul anului trecut in medie 10,2 milioane de lei lunar, in timp ce soldul mediu lunar a fost de 15 miliarde, -fapt care arata ca sucursala din Bucuresti a beneficiat de un credit permanent fara dobanda si peste prevederile contractuale de 4,8 miliarde de lei, bani retinuti din taxa platita de abonatii radio. Situatii asemanatoare s-au intalnit de altfel si la sucursalele Giurgiu, Slatina, Pitesti, Buzau, Iasi, Targu Mures. Recordul in materie de -autocreditare- a fost atins in judetul Timis, acolo unde sucursala Electrica a judetului a fost gasita cu peste sase miliarde si jumatate de lei in conturi drept taxa de radio, cuvenita SRR.

Curtea de Conturi sustine, in raportul de control, ca, la creditarea gratuita cu sume mari a SC Electrica, a contribuit doua mari cauze contractuale: intervalul mare de timp in care se fac platile si neincluderea in contract a unor clauze care sa prevada plata penalitatilor atunci cand prestatorul nu deconteaza incasarile integral si in termen.

Ilegalitati la reparatiile -Radio Vacanta-

Nici celebrul post de radio din statiunea Mamaia nu a scapat de patima manevrelor. In urma verificarilor, echipa de control a Curtii de Conturi a stabilit ca, -pentru reparatiile capitale pe care SRR le-a efectuat la postul – Radio Vacanta-, s-au descoperit o serie de abateri de la prevederile legale:

– angajarea lucrarilor inaintea obtinerii autorizatiei de construire pe baza unui aviz subevaluat;

– impartirea contractului de antrepriza a lucrarilor in mai multe contracte de valoare mai mica, cu scopul de a evita organizarea unei proceduri de licitatie;

– simularea unor selectii de oferte pentru a justifica incredintarea lucrarilor unui prestator prestabilit;

– suplimentarea nejustificata a valorii unor contracte, prin acte aditionale incheiate ulterior, fara a fi prevazute lucrari suplimentare sau alte modificari care sa duca la cheltuieli mai mari;

– efectuarea lucarilor in lipsa unui diriginte de santier si acceptarea la plata a situatiilor de lucrari fara o receptie corespunzatoare a acestora;

– acceptarea la plata a unor sume care depasesc valoarea contractului;

– plata unor lucrari pe care comisia de receptie finala le-a considerat ca fiind necorespuzatoare.

Pentru ca situatiile constatate au prezentat pentru controlori indicii ca sunt de natura infractionala, ilegalitatile au fost semnalate direct procurorului general financiar in vederea sesizarii mai departe a organelor de cercetare penala.