Peste -Dosarul CNSAS-, linistea nu are timp sa se astearna

De la infiintarea sa, in 1997, CNSAS a avut parte de nenumarate coliziuni cu celelalte institutii ale statului. Cu Guvernul s-a certat pentru fonduri si sedii. Aceeasi problema a ajuns si in Parlament, unde presedintele CNSAS, Gheorghe Onisoru, a facut de multe ori lobby -pro domo-. A venit, apoi, procesul cu liberalul Mircea Ionescu-Quintus, Consiliul iesind infrant din disputa, prin decizia Curtii de apel Ploiesti, care i-a dat castig de cauza senatorului PNL, etichetat de CNSAS drept -colaborator al fostei Politii politice-. Deunazi, a explodat un nou scandal in cele doua colturi ale -ringului- situandu-se trioul Mircea Dinescu-Andrei Plesu-Horia Roman Patapievici, pe de o parte, si senatorul PRM Daniela Buruiana, care a lasat sa se inteleaga ca cei trei sunt agenti ai unor puteri straine, infiltrati in CNSAS.

Cu toate ca risca sa-si compromita ratiunea din care a fost creat, CNSAS nu a reusit, nici pana acum, sa puna -stop- scandalurilor. Problema sediului nu a fost rezolvata nici pana acum, la cinci ani de la infiintare. Intentia de a redeschide dosarul Quintus reprezinta un nou mar al discordiei, senatorul PNL fiind decis sa contracareze probele CNSAS pana in panzele albe. -O sa stau de vorba cu ei si am sa le explic ca ceea ce fac dansii este in afara legii. Daca vor continua si vor da o alta decizie, o voi contesta-, anunta senatorul PNL. De cealalta parte, CNSAS afirma ca procesul a fost pierdut doar pe procedura, nu pe fond, si sustine legitimitatea unei noi examinari. Conducerea Consiliului sustine ca sentinta judecatorilor ploiesteni ii ofera aceasta libertate. Intr-adevar, verdictul formulat de Curtea de Apel afirma ca -solutionarea cauzei pe exceptiile procedurale nu impiedica, pe viitor, rezolvarea fondului cauzei, in conditiile art. 3 din Legea 187/1999 ori la cererea petitionarului-.

Dorinta parlamentarilor din Comisia SRI de a-si trece in subordine Consiliul are darul de a aprinde din nou spiritele intre -trioul rebel- si unii membri ai respectivului organism. Cu toate ca nu si-au concretizat, pana acum, amenintarea de a o actiona in judecata pe Daniela Buruiana, Mircea Dinescu, Andrei Plesu si Horia Roman Patapievici raman adversarii acesteia, avand o -limba- cel putin la fel de -ascutita- ca si deputatul PRM.

Sirul neintrerupt de dispute in care se afla implicat CNSAS are, indiferent de justetea cauzei Consiliului, un efect defavorabil asupra imaginii acestuia, alterandu-i imaginea de institutie obiectiva, bazata pe principiul -sine ira et studio-, care ar trebui sa-i guverneze activitatea.

Intre copertele trecutului

Sediul CNSAS frapeaza, in primul rand, prin sistemul de securitate cu circuit inchis, fiind intesat de camere de luat vederi, care nu-i lasa pe vizitatori sa faca un singur pas fara a fi supravegheati. Usile birourilor se deschid doar pe baza unor cartele de identificare, detinute si pazite cu sfintenie de staff-ul Consiliului. Interiorul este dotat cu mobila scumpa, dar moderna, aparatura audio-video performanta, computere pe fiecare birou. Membrii Consiliului se declara, paradoxal, nemultumiti de faptul ca locul lor de munca este atat de costisitor. Purtatoarea de cuvant a CNSAS, Carmen Pescaru, se plange mai ales de chiria enorma pe care Consiliul o plateste in fiecare luna din fonduri bugetare: peste 20.000 de dolari. Planul ca institutia sa fie mutata intr-un alt sediu, mai incapator, a ramas doar o iluzie proiectata in viitor, fara semnale concrete.

La etajul III se afla sala de investigatii, de fapt un birou de aproximativ 100 de metri patrati. Ocupantii birourilor din incapere sunt neasteptat de tineri. Ni se comunica, de altfel, ca media de varsta a acestui departament este de 27 de ani. -Majoritatea au 25-26 de ani, dar mai sunt si vreo doi peste 40 de ani care urca media-, ne spune ghidul desemnat de Biroul de Presa si Imagine sa ne insoteasca. Cei mai multi de la -Investigatii- sunt absolventi de sociologie si psihologie. Sarcina lor este de a sistematiza documentele care ajung la CNSAS: se ocupa de indosariere, intocmesc fise-tip si organizeaza baza de date. In plus, au in -fisa de post- trecuta si sarcina de a deconspira identitatea reala a informatorilor. Aceasta operatiune este insa ingreunata de lipsa arhivei, astfel incat, din cele peste 100 de astfel de cereri inregistrate pana acum, au fost solutionate doar cinci. In schimb, foarte multi dintre petenti vor sa-si ia dosarele acasa, pentru ca simt ca acestea le apartin numai lor. In final, sunt nevoiti sa se multumeasca cu copii, care le sunt inmanate dupa anonimizarea persoanelor care apar in scripte tangential, fara a avea vreo legatura cu cazul. Utilitatea duplicatelor porneste dintr-un imbold revansard: vizita la CNSAS este adeseori urmata de procese in care cei urmariti incearca sa-si pedepseasca urmaritorii.

-Investigatorii- sunt extrem de tacuti, lucru datorat, in buna parte, contractului de confidentialitate pe care l-au semnat la angajare. Pedepsele pentru incalcarea -consemnului- sunt destul de -piperate-: pentru orice infractiune pe care o comit primesc doi ani in plus fata de sanctiunile prevazute de Codul penal.

Un etaj mai sus se afla -nucleul- CNSAS, respectiv sala in care petentii vin pentru a-si consulta dosarul. Avem ghinion: in momentul vizitei noastre, un singur astfel de solicitant isi descoperea surprizele trecutului. Momentul delicat il determina sa fie extrem de putin comunicativ: refuza sa fie fotografiat sau -luat la intrebari-. -Trebuia sa veniti ieri. Camera era plina de oameni si de galagie-, incearca ghidul o consolare. Ne povesteste ca socul creat de -surprizele- din dosare poate fi foarte puternic pentru unii dintre petenti: -Au fost multi carora li s-a facut rau. Unul a cazut la iesire pe scari si s-a umplut de sange-. Astfel de situatii ar reclama existenta unui punct de prim-ajutor in interiorul sediului, insa asa ceva nu exista la CNSAS. Trebuie prea multe aprobari si dezlegari de la buget. Poate in viitor. Prin comparatie, la subsolul institutiei omoloage din Ungaria se afla o sala de fitness, unde oamenii vin sa se dezmorteasca, dupa ce au stat ore de-a randul pe scaune, citindu-si dosarele.

La subsol se afla arhiva. Sute de dosare asteapta, cuminti, pe rafturi, sa fie citite. Reclamatiile legate de insuficienta spatiului par nejustificate, deoarece foarte multe dintre rafturi sunt goale. Tocmai a sosit un -lot- de la unitatea militara de la Cernica. Foile ingalbenite, tinute laolalta de sfori subrede, nu au fost, inca, organizate si asezate in cutii. Enigmele trecutului se ofera, astfel, privitorului in toata goliciunea lor. Ele pot insa doar sa aminteasca sau sa informeze. Nicidecum sa repare.

Soarta CNSAS – in mana Comisiei SRI

Viitorul CNSAS este, in acest moment, sub semnul incertitudinii, intrucat o noua lege privind organizarea si functionarea Consiliului se afla in drum spre Parlament. Initiatorul este Comisia SRI, care intentioneaza sa-si treaca CNSAS in subordine. In plus, surse din interiorul Consiliului ne-au declarat ca reprezentantii PRM din comisie doresc sa impuna radierea din competentele CNSAS a posibilitatii de a verifica dosarele preotilor, pe motiv ca deconspirarea membrilor clerului care au facut Politie politica ar afecta imaginea si capitalul de credibilitate al Bisericii.

Trecerea CNSAS in subordinea comisiei parlamentare in cauza este ca si adjudecata, intrucat majoritatea membrilor Colegiului, in frunte cu presedintele Gheorghe Onisoru, subscriu la aceasta idee. In -opozitie- se afla, conform unor surse din CNSAS, trio-ul Plesu-Dinescu-Patapievici, refractar la ideea de a lucra sub coordonarea unor membri ai comisiei cu care au avut -ciocniri-, cum ar fi deputatul PRM Daniela Buruiana.

Mai slabi decat ungurii, dar mai tari decat polonezii

Raportul referitor la indeplinirea atributiilor ce revin CNSAS in perioada martie 2000-mai 2002 indica faptul ca -dificultatea principala de care Consiliul s-a lovit a fost faptul ca s-a lucrat sub presiunea timpului si a opiniei publice-. Cu toate acestea, autorii Raportului sustin ca -CNSAS a inceput sa-si indeplineasca menirea-. Documentul in cauza reflecta un sistem decizional pe verticala in interiorul CNSAS, ceea ce ar putea explica numarul mare de controverse nascute in interiorul Colegiului: -Se poate aprecia ca sistemul decizional este unul puternic ierarhizat, de tip piramidal, deoarece deciziile finale strategice sunt luate la varful piramidei de catre Colegiu-.

In perioada cuprinsa in Raport, CNSAS a studiat 56 de dosare informative, insumand 260 de volume, 258 de dosare de retea, 18 dosare penale si 8 dosare SIE. Comparativ cu anul 2000, Consiliul se afla pe un trend ascendent in privinta facilitarii accesului la propriul dosar. Astfel, daca in anul 2000 au existat 250 de astfel de cereri, dintre care nu a fost solutionata nici una, in 2002 s-au inregistrat 1.080 de cereri, iar 1.406 au fost solutionate (excedentul reprezentand restante din 2001).

Raportul contine si o comparatie intre activitatea CNSAS si a institutiei similare din Ungaria, Institutul Istoric din Budapesta. Din punct de vedere statistic, studiul comparativ este defavorabil CNSAS, insa Consiliul foloseste acest rezultat pentru a le reaminti autoritatilor lipsurile cu care se confrunta: -In analiza nu trebuie uitat faptul ca Institutul Istoric din Budapesta isi desfasoara activitatea intr-o cladire monument istoric, a carei restaurare a durat doi ani, avand la dispozitie o arhiva de peste 3.200 de metri liniari (100.000 de dosare), si, incepand chiar din 1997, cartoteca operativa a fostelor servicii secrete ungare, fata de 150 de metri liniari (3.652 dosare) si in lipsa oricaror evidente centralizate in cazul nostru-. Consiliul se mandreste, totusi, ca a depasit ca eficienta Institutul pentru Memorie Nationala din Polonia, care -a raportat pentru accesul la propriul dosar cifra de 100 de persoane in anul 2001, ceea ce indica un raport de 4,9:1 in favoarea CNSAS, in conditiile in care bugetul anual al institutiei poloneze a fost de 10 ori mai mare-.

Cazul Quintus ramane o enigma

– CNSAS redeschide dosarul

CNSAS refuza sa se resemneze in fata verdictului dat de Curtea de Apel Ploiesti in cazul colaborarii liderului liberal Mircea Ionescu-Quintus cu fosta Politie politica. Cu toate ca judecatorii ploiesteni au decis in favoarea lui Quintus, CNSAS este hotarat sa redeschida cazul. Colegiul are si fundamentul juridic pentru a demara reverificarile, dat fiind ca sentinta formulata de instanta din Ploiesti contine un verdict dat pe forma, nu pe fondul cauzei. De altfel, acest lucru este formulat explicit in sentinta, conform careia -nelegalitatile de ordin procedural, care vizeaza incalcarea dreptului la aparare, conditiile legale privind adoptarea deciziilor CNSAS, precum si acelea privind efectuarea expertizei sunt de natura a conduce la anularea deciziei CNSAS si la imposibilitatea solutionarii pe fond a cauzei-. Mai mult, faptul ca Quintus s-ar putea sa se fi grabit atunci cand si-a anuntat victoria definitiva in litigiul cu CNSAS este avansat si in cuprinsul verdictului judecatoresc: -Evident insa ca solutionarea cauzei pe exceptiile procedurale nu impiedica pe viitor rezolvarea fondului cauzei, in conditiile art.3 din Legea 187/1999 ori la cererea petitionarului-.

Conform unor surse din interiorul CNSAS, Colegiul este decis sa foloseasca din plin -portita- lasata de instanta. Astfel, cazul Quintus va fi reinstrumentat de CNSAS, de data aceasta, cu indeplinirea tuturor procedurilor. De altfel, aceleasi surse au recunoscut ca si Consiliul a gresit din punct de vedere formal atunci cand nu l-a instiintat formal pe Quintus de rezultatul expertizei grafice, conform careia liberalul este autorul notelor informative din dosarul sau. Quintus a fost anuntat, totusi, de acest rezultat, inainte ca CNSAS sa-si pronunte decizia in cazul sau, insa doar intr-un cadru neoficial, ceea ce i-a permis contestarea deciziei pe exceptii de procedura.

Primul efect in interiorul CNSAS la anuntarea sentintei formulate de Curtea de Apel Ploiesti a fost acela de indignare. Surse din Consiliu afirma, totusi, ca CNSAS a dispus de un material extrem de consistent atunci cand a conchis ca Mircea Ionescu-Quintus a fost colaborator al Securitatii, dosarul sau avand o grosime de peste 10 centimetri. Probele care-l incrimineaza pe viitorul presedinte de onoare al PNL sunt atat directe, cat si indirecte. Este drept, totusi, ca dosarul Quintus este oarecum atipic fata de cele ale altor colaboratori, in sensul ca nu exista un angajament scris de colaborare cu Securitatea al subiectului. Exista, in schimb, note ale altor informatori care denunta calitatea de colaborator a liberalului. Aceleasi surse ne-au dezvaluit faptul ca, in decizia sa, CNSAS a stabilit ca principalele -linii- de activitate ale -colaboratorului- Mircea Ionescu-Quintus au constat in furnizarea de informatii privind miscarile contrarevolutionare si implicarea in acestea a tineretului PNT, precum si a altor membri ai partidelor din perioada interbelica, urmarirea activitatilor unor emigranti in perioada in care acestia se aflau pe teritoriul Romaniei, precum si furnizarea de informatii in legatura cu fosti membri PNL.

-Un colaborator extrem de harnic-

Sursele noastre ne-au mai declarat ca din dosar reiese faptul ca Mircea Ionescu-Quintus -s-a dovedit un colaborator extrem de harnic si extrem de punctual la intalnirile cu ofiterii de legatura-. In dosar apar trei nume conspirative ale actualului senator PNL, folosite de acesta in cei 30 de ani de pretinsa colaborare cu Securitatea: Radu Boinea, la sfarsitul anilor *50, Marcel in 1967 si Dan Filip in 1971. In replica, Mircea Ionescu-Quintus a incercat sa dovedeasca nelegitimitatea deciziei CNSAS, apeland atat la argumente legate strict de speta in discutie, cat si la autoritatea morala a Colegiului de a da astfel de sentinte. Quintus a explicat ca nu a detinut, in perioada comunista, casa conspirativa, nu a fost rezident al fostei Securitati si nici nu a semnat vreun angajament fata de Politia politica. El a incercat sa dovedeasca nelegitimitatea deciziei CNSAS si prin argumentul conform caruia Colegiul are in componenta doi fosti membri ai PCR, respectiv pe Mircea Dinescu si Andrei Plesu, inapti din punct de vedere moral de a se pronunta fata de persoana sa. Curtea de Apel si-a declinat insa competentele in privinta acestui ultim argument.

Quintus: -Ce fac dansii este in afara legii-

Vestea ca CNSAS intentioneaza sa-i reexamineze dosarul l-a surprins neplacut pe senatorul PNL. -O sa stau de vorba cu ei si am sa le explic ca ceea ce fac dansii este in afara legii. Daca vor continua si vor da o alta decizie, o voi contesta-. Quintus a recunoscut ca aflase, pe o filiera neoficiala, de rezultatul expertizei grafice inainte ca CNSAS sa-si anunte decizia in cazul sau: -Domnul Onisoru mi-a spus, o data, la o receptie: ?çSa stiti ca expertiza n-a iesit prea bine?ê. Eu am spus ca astept sa o vad si sa-mi formulez obiectiunile mele. Cum v-a chemat pe dumneavoastra domnul Onisoru, asa m-a chemat si pe mine.-

Mircea Ionescu-Quintus sustine ca netemeinicia deciziei CNSAS este dovedita, chiar daca ar intra in -jocul- Colegiului si si-ar asuma unul dintre cele trei nume conspirative care au fost avansate: -Exista o sinteza intocmita de Securitate in 1987, in care se spune ca persoana cu asa-zisul meu nume conspirativ a fost folosita din 1966 si pana atunci pe linie de contraspionaj. Prin urmare, chiar daca s-ar crede ca eu am avut o astfel de colaborare, acest lucru nu intra in obiectivele Legii 187-. Quintus sustine, totusi, ca nici unul dintre cele trei nume conspirative de la dosar nu-i apartine. -Chiar presupunand ca eu as fi asa de uituc si as fi desfasurat o astfel de activitate, nu ma incadrez in prevederile pe fond ale Legii 187. Mi-ar fi fost foarte usor sa ma apar in felul acesta, daca m-as fi simtit cu ceva vinovat.-