Biserica de la Durau s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici inca de la inceputul veacului al XVII-lea. Dupa aproape doua secole, maicile s-au risipit si in locul lor au sosit calugari de la Schitul Hangu. In 1830, pe cheltuiala unor negustori instariti din targul Piatra, a inceput constructia bisericii actuale, care se incheie in 1835. -Urcam un tapsan intunecat de brazi – scrie Alexandru Vlahuta – si iesim in luminia, in larga faneata de la poalele Ceahlaului, la Schitul Durau. Toaca rasuna limpede in pacea cuprinsului. Soarele scapata spre asfintit. Pete de aur se aprind pe coamele codrilor. Suietele izvoarelor s-aud bolborosind ca niste glasuri pe sub pamant. Maret, fantastic se ridica-n fata noastra, ca un dom urias, Pionul – batranul rege al Carpatilor Moldovei-.
Biserica este zidita din piatra si caramida si constituie, din punct de vedere arhitectonic, o realizare destul de interesanta, prin imbinarea unor elemente traditional-moldovenesi cu altele mai noi, imprumutate chiar de la constructii monumentale laice.
Planul bisericii este cel obisnuit, in forma de cruce, cu doua abside laterale usor pronuntate si o a treia la altar, in prelungirea carora se afla corpul navei, divizat in naos, pronaos si pridvor.
In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la inceputul veacului nostru s-au construit in jurul bisericii mai multe case calugaresti, marea majoritate a acestora fiind demolate, dupa 1970, cu prilejul construirii statiunii climaterice Durau. Pe latura vestica se afla mai multe vile, care au apartinut administratiei statiunii si, dupa 1990, au intrat in patrimoniul manastirii.
In ultimii ani, Durau a redevenit manastire de maici si a fost amenajata ca Centru cultural-pastoral al Patriarhiei Romane, ocupand un loc cu totul deosebit in reteaua asezamintelor monahale din tara noastra.
Valoarea deosebita a lacasului de la Durau rezulta insa din calitatile deosebite ale picturii pe care Nicolae Tonitza si elevii sai au executat-o in anii 1935-1937.
Manastirea Durau a constituit un preferat loc de intalnire si de popas pentru numeroase personalitati ale vietii politice, literare si cultural-artistice, printre care mitropolitul Veniamin Costache, Emil Garleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuta, Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baesu sau Mihail Sadoveanu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
