Lacasul a fost ctitorit de spatarul Mihai Cantacuzino, in anul 1695. In urma calatoriei la Ierusalim, impreuna cu mama sa, Elina, si cu sora lui, Stanca, ajunge si in peninsula Sinai, unde este profund impresionat de infatisarea Manastirii Sfanta Ecaterina din Sinai si de asemanarea muntelui Horib – la poalele caruia era asezata manastirea – cu coastele Bucegilor. Aici a hotarat ca la intoarcere in tara sa zideasca o manastire -dupa asemanarea Sinaiei celei mari intru slava si lauda lui Dumnezeu-.
Locul sfant a fost ales de Cantacuzino in 1690, pe prelungirea muntelui Furnica, unde intalnirea de ape traseaza semnul sfant al unei cruci (confluenta Pelesului si a paraului Valea Rea cu Prahova). Zidirea manastirii, intre 1690-1695, a fost anevoioasa si plina de dificultati. Sfintita la 15 august 1695 in prezenta domnitorului Constantin Brancoveanu, ea a fost de indata inzestrata de ctitor si apoi de domnitorii care au urmat cu numeroase mosii si averi, obtinand si importante danii si privilegii. Si astazi, dupa 300 de ani de existenta, Manastirea Sinaia continua sa vegheze orasul care-i poarta numele si al carui simbol spiritual este. Fiind inca o manastire activa, adaposteste calugari, foarte batrani, cu haine traditionale, foarte bucurosi sa va arate imprejurimile si sa raspunda la orice intrebare. Multi dintre ei vorbesc germana la fel de bine ca si romana. Astazi, crestinii care pasesc pe poarta Manastirii Sinaia sunt impresionati de Biserica cea noua, cu hramul -Sfanta Treime-, si, desigur, de Biserica veche (1690-1695), cu hramul -Adormirea Maicii Domnului-. In incinta acestui loc sfant se afla si Muzeul Manastirii Sinaia (1847).
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
