
De multe ori, unii aleși ai neamului iau decizii foarte surprinzătoare din punct de vedere financiar. Chiar dacă se află în posturi bine plătite, unii dintre aceștia aleg să meargă pe posturi mai prost plătite și să renunțe la unele sinecuri remunerate regește. Așa se întâmplă și cu ministresa Mediului, Rovana Plumb, care a trecut în urmă cu circa șase luni de la o slujbă bine plătita de europarlamentar la Bruxelles, la una de ministru. O mișcare care din punct de vedere al CV-ul pare una bună, dar dezastruoasă din punct de vedere financiar. Dacă un europarlamentar câștigă numai din salariu circa 75.000 de euro anual la care se adaugă deconturi pentru diurnă, cazare, transport și întreținerea biroului de europarlamentare de peste 300.000, un ministru în România câștiga un pic peste 1.000 de euro. O situație paradoxală pentru care nici măcar îmbogățirea CV-ul nu ar merita atâta osteneală. ?ê?£i cu toate acestea, ministresa Mediului Rovana Pumb a facut acest pas. Numai că toate acestea vin într-un moment în care pesedista are datorii la banca de 800.000 de euro iar soțul câștiga și el lunar nu mai mult de altă mie de euro. Un total de circa 24.000 de euro pentru cei doi soți într-un an în condițiile în care aceasta are un credit la BRD scadent în 2030 de 800.000 de euro, a scris jurnalistul B1, Andrei Bădin, pe blogul său. Practic celor doi soți le-ar trebui circa 30 de ani de muncă, în această formulă financiară, pentru a-și acoperi datoriile de la bancă. Chiar și așa, Rovana Plumb a renunțat fără să clipească la funcția de la Bruxelles pentru a reveni în țară pentru un salariu infinit mai mic. În declarația sa de avere, Rovana Plumb scrie că soțul său, Dan Plumb, câștiga lunar de la firma Gerovital Cosmetics S.A. circa 5.000 de lei. Pe lângă toate aceste datorii, Rovana Plumb are de întreținut nu mai puțin de patru case, un record apropiat de cel al lui Adrian Năstase. Cea mai mare dintre aceste are 671 de metri pătrați și se află în proximitatea Bucureștilor.
Ministerul Mediului, o oază de contracte pe bani publici
Anul 2016 este unul extrem de important pentru România, deoarece până la această dată România trebuie să implementeze mai multe norme europene de mediu și să reducă decalajul țării noastre cu statele membre UE. Ca urmare, România va trebui să investească sume considerabile pentru diverse tehnologii „eco friendly” pentru acest lucru fiind evident nevoie de foarte mulți bani. Acolo unde sunt bani sunt și contractele cu așa-numiții „băieți deștepți” abonați la acestea. Cum Ministerul Mediului se va implica direct în aceste proiecte, poate poziția doamnei Plumb nu este chiar atât de rea pe mormanul de bani publici gata să fie împărțiți către firmele de casă ale USL. Mai mult, în această vară, primarul General, Sorin Oprescu, și Ministrul Mediului și Pădurilor, Rovana Plumb au semnat un protocol privind finanțarea pregătirii și implementarii Proiectului „Punerea în siguranță a lucrărilor hidrotehnice pe râul Dâmbovița, aval acumulare Lacul Morii – N.H. Tanganu” și a lucrărilor aferente. Toată afacerea va costa 353 de milioane euro, bani de la UE pentru canalizarea Bucureștiului. La finele lunii august, ministrul Mediului și Pădurilor, Rovana Plumb declara că este nevoie de o alocare suplimentară de fonduri pentru finanțarea proiectelor privind infrastructura de apa și de canal, împăduririle, precum și de o corelare mult mai bună a instituțiilor în ceea ce privește cererile de rambursare pe programele operaționale sectoriale. Atunci, Rovana Plumb cerea de la Ministerul Finanțelor cel puțin 100 de milioane de euro. Sumele foarte mari care circula în acest minister, aparent lipsit de importanță, dar cu o relevanță strategică deosebită pentru contractele făcute cu statul în regie proprie sau din fonduri europene. Un izvor nesecat la care mulți ar dori să se racordeze. De asemenea, România s-a angajat în această vară, sub guvernul Ponta, să se implice puternic în proiecte care vizează energia regenerabilă. Statul român a aprobat pentru intervalul 2011-2020 o schemă de sprijin care prevede subvenții de 10,5 miliarde de euro pentru producătorii de energie verde. Este cel mai generos ajutor pe care o țară din Europa îl acorda acestui domeniu. O mare parte a acestui ajutor vinde sub forma de certificate verzi oferite producătorilor de energie eoliană, solară sau hidro. România are, în momentul de față, de vânzare 300 de milioane de certificate verzi. România are, în momentul de față, de vânzare 300 de milioane de certificate verzi. În luna iulie a.c., România a primit aprobarea Comisiei Europene (CE) pentru alocarea în continuare a 71,4 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit pentru producătorii de energie electrică în perioada 2013-2020. Prețul unui astfel de certificat este de circa 55 de euro. Poate din aceste motive potrivit cărora Ministerul Mediului este un loc în care se învârt mulți bani și interese, doamna Plumb a ales fotoliul de ministru în locul celui de europarlamentar.
Dragoș Stănculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















