CSM: Irimie a a avut capacitate scăzută de adaptare la condițiile interviului pentru șefia DNA

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) afirmă în decizia prin care a emis aviz negativ candidaturii procurorului clujean Ioan Irimie, pentru funcția de șef la DNA, că acesta a avut o capacitate scăzută de adaptare la condițiile interviului.
CSM îi reproșează lui Irimie furnizarea unor răspunsuri parțiale, uneori eronate, precum și neîntrunirea "abilităților necesare exercitării funcției atât la nivelul cunoștințelor teoretice, cât și al deprinderilor practice privind managementul, comunicarea și principiile care guvernează activitatea procurorilor" din cadrul DNA, cât și din punct de vedere conceptual, respectiv al viziunii integritate asupra structurii pentru care a candidat.
Ioan Irimie are o vechime în funcția de procuror de 33 de ani, patru luni și 21 de zile, obținând la ultima evaluare a activității profesionale calificativul "foarte bine" și nefiind sancționat disciplinar în ultimii trei ani (anterior anului 2005, magistrații erau evaluați anual, iar prin modificările aduse de fostul ministru Monica Macovei, aceștia sunt evaluați din trei în trei ani-n.r.).
Din analizarea proiectului privind exercitatea atribuțiilor specifice funției de procuror șef al Direției Națonale Anticorupție având în vedere răspunsurile oferite de procurorul Ioan Irimie la întrebările adresate de membri ai Secției pentru procurori a CSM în raport cu criteriile de evaluare, s-au constatat următoarele: "procurorul Ioan Irimie nu cunoaște instituțiile Uniunii Europene, facând confuzie între instituții atât sub aspect organizatoric, cât și din punct de vedere al atribuțiilor și al relațiilor cu alte organizații sau instituții naționale ori europene", arată CSM în motivarea deciziei de respingere a candidaturii lui Irimie pentru postul de șef al DNA.
În acest sens, CSM spune că "se reține confundarea Consiliului Europei cu Comisia Europeană, respectiv a evaluarilor la care România este supusă în cadrul Mecanismului instituit de Grupul de state impotriva corupției (GRECO) cu Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), respectiv evaluarile la care România este supusă de către Comisia Europeană".
Totodata, susține CSM, se observă și cunoașterea lacunară a realităților instituționale ale DNA de către candidat, ținând seama, de exemplu, de lipsa unui răspuns satisfăcător privind rolul Direcției în cadrul Grupului GRECO, precum și de lipsa unei prezentări coerente și detaliate a modalităților concrete de colaborare cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul României, Ministerul Finanțelor Publice și alte instituții publice, inclusiv cu Serviciul Român de Informații sau alte structuri informative specializate.
"Referitor la capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificate pe termen scurt, mediu și lung, la capacitatea de organizare, la identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități, precum și a soluțiilor propuse pentru prevenirea și înlăturarea acestora, dar și a propunerilor pentru îmbunătățirea activitații manageriale a DNA, Secția pentru procurori a CSM reține că Ioan irimie dovedește o lipsă de viziune managerială privind organizarea și eficientizarea Direcției", scrie CSM în motivarea deciziei sale.
Irimie nu a convins prin expunerea sa cum ar putea pune în practică obiectivele pe care și le-a propus, cum ar fi resursele umane.
În opinia CSM, incompleta aprofundare a specificului instituției s-a evidențiat, de exemplu, și în faptul că în proiectul său a reținut drept vulnerabilitate "instabilitatea cadrului legislativ", aceasta în condițiile în care DNA nu s-a confruntat cu așa ceva, nici referitor la incriminarea infracțiunilor de corupție sau conexe (ultima modificare datând din primavara anului 2007) nici referitor la cadrul funcțional al instituției. Totodată, referitor la statutul magistratului, Irimie a afirmat că o soluție potrivită ar fi ca procurorii să se bucure de inamovibilitate (procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii fiind cei care sunt inamovibili-n.r.), fapt ce denotă o cunoaștere deficitară a acestei instituții, mai notează CSM.
În ce privește capacitatea de comunicare, de relaționare și în legătură cu rapiditatea în luarea deciziilor, CSM apreciază că Irimie nu dovedește abilități în domeniul bunelor relații cu mass-media și al transparenței și nici preocupări în ceea ce privește îmbunătățirea imaginii publice a instituției. De altfel, Irimie, în opinia CSM, a demonstra incapacitatea de a lua decizia potrivită în ce privește modul de reacție al șefului instituției într-o prezumtivă situație în care asupra unuia dintre procurorii structurii s-ar exercita presiuni.
CSM mai notează că Irimie nu s-a evidențiat prin întocmirea unui număr corespunzător de rechizitorii în cauzele de corupție instrumentate, astfel cum rezultă din situația privind volumul de activitate al acestuia pentru perioada în care și-a desfășurat activitatea în cadrul Parchetului Național Anticorupție, respectiv în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în ultimul an de activitate în cadrul DNA (condusă de Daniel Morar-n.r.) procurorul neîntocmind niciun rechizitoriu.
Ioan Irimie a fost audiat în 22 noiembrie de Secția pentru procurori a CSM, iar avizul acesteia este consultativ, decizia finală revenindu-i președintelui Traian Băsescu.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, luni, ministrului Justiției hotărârile de respingere a candidaturilor pentru funcțiile de procuror general al României și șef al DNA, pe Ioan Irimie acuzându-l, între altele, că nu cunoaște instituțiile UE, iar pe Tiberiu Nițu că are o rezistență scăzută la stres.

Olga Dumitrescu