Raportul Bancii Nationale – un nou atac frontal la imaginea Guvernului

Politicile macroeconomice ale Romaniei au consemnat realizari modeste, mai ales in ceea ce priveste reducerea arieratelor din economie, procesul de restructurare industriala si privatizare, se arata in raportul pentru anul 2001 al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), transmis spre dezbatere Parlamentului. Programul de reducere a inflatiei nu a reusit sa obtina in totalitate rezultatele scontate, intrucat restrictiile insuficiente ale politicii de venituri au determinat cresterea cererii de importuri si majorarea deficitului balantei comerciale. De asemenea, intarzierea restructurarilor a perpetuat indisciplina financiara, ceea ce, impreuna cu majorarile de tarife controlate la utilitati, a contribuit la cresterea inflatiei. Autoritatea fiscala nu a reusit sa determine reducerea arieratelor din economie, in principal din pricina lipsei de disciplina la colectare. Acesta este motivul care face ca sistemul fiscal din Romania sa incaseze, la cote similare de impozitare, venituri mai mici cu 7-8% din PIB decat alte state din Europa Centrala, se mai arata in raport.

Referitor la evolutia structurilor financiare, analistii BNR manifesta aceleasi rezerve.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar s-a amplificat

Raportul BNR arata ca situatia pietelor financiare din Romania s-a imbunatatit semnificativ anul trecut din punct de vedere al eficientei, dar nu si al profunzimii, si au contribuit in mai mare masura la distribuirea lichiditatii in economie. In ceea ce priveste piata monetara, se evidentiaza cresterea eficientei componentei interbancare, determinata de expansiunea economica si reducerea inflatiei. De asemenea, piata valutara a evoluat lent, in conditiile unui excedent de valuta, iar excesul de lichiditate din sistemul bancar s-a amplificat.

Adancimea pietei interbancare, calculata ca raport intre rulajul total si Produsul Intern Brut, a scazut cu 3,6% fata de anul 2000, volumul tranzactiilor dintre banci fiind redus, ca urmare a excedentului de lichiditati. Piata primara a titlurilor de stat a inregistrat o scadere de adancime de la 12,1% la 6,4%, in conditiile in care valoarea certificatelor de trezorerie a fost cu 16% mai redusa in comparatie cu anul precedent.

Piata valutara a ramas cel mai activ segment al pietei financiare, oferta totala de valuta fiind de 1,775 miliarde de dolari, in crestere cu 8% fata de anul 2000, in vreme ce cererea a insumat 2,187 miliarde de dolari, cu 10% mai mult ca in 2000. Volumul ridicat al tranzactiilor de schimb valutar a fost determinat de cresterea schimburilor comerciale externe.

Piata de capital a atras prea putini investitori

Progresul inregistrat de piata de capital a fost relativ redus, aceasta piata avand un grad de integrare cu celelalte piete financiare aproape inexistent. Increderea investitorilor in mediul economic romanesc a ramas la un nivel scazut, in conditiile in care firmele nu au avut performante individuale ridicate.

Capitalizarea pietei a crescut de la 3,8% din PIB la 5,9% din PIB, in principal ca urmare a evolutiei Bursei de Valori Bucuresti si mai putin a pietei Rasdaq. Valoarea actiunilor tranzactionate pe BVB a crescut, anul trecut, de 3,7 ori, prin cotarea Bancii Romane pentru Dezvoltare si a Societatii Nationale a Petrolului Petrom. Capitalizarea bursiera are insa o valoare mult inferioara celor din pietele similare din Europa Centrala si de Est.