Daca totul ar fi mers bine, Constitutia europeana ar fi intrat astazi in vigoare. Dar NU-ul aplicat mai intai de francezi, apoi de olandezi pe proiectul de tratat a dat totul peste cap. De atunci, motorul masinii europene -s-a gripat-. Intr-un elan electoral, primul-ministru al Frantei, Nicolas Sarkozy, a propus o -mini-constitutie-. Idee nefericita insa, care a suscitat ostilitatea Germaniei si a presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Dupa ce si-a acordat o perioada de reflexie de aproape doi ani, Consiliul European s-a angajat sa gaseasca o iesire din criza pana la mijlocul anului viitor, adica pe perioada de mandat a presedintiei germane. Acum doua zile, cancelarul Angela Merkel s-a aratat sceptica in privinta sanselor de identificare a unei cai de rezolvare. E clar ca nimeni nici macar nu stie in ce ar putea consta o astfel de solutie. Un lucru este insa cert: liderii Celor 25, Parlamentul UE, Comisia, majoritatea tarilor membre doresc ca magica formula sa fie aplicata incepand din 2009, anul alegerilor europene, al innoirii componentei executivului de la Bruxelles.
De ce nu!
In opinia celor mai multe din cancelariile europene, acest calendar exclude ipoteza unei renegocieri, fie si partiala, a tratatului constitutional semnat de cei 25 de sefi de stat si de guvern la 29 octombrie 2004. Cum alt referendum in Franta si Olanda pe marginea unui text neschimbat este ceva imposibil, varianta initiala poate fi completata, vezi altfel -interpretata-? Raspuns nu exista, dar -incercarea moarte nu are-, cum se spune. Si, potrivit presei europene, se pare ca aceasta este orientarea preconizata de unele state membre, printre care Germania, de Parlamentul UE si de guvernul lui Barroso. Printre altele, aceasta solutie nu elimina posibilitatea unei revizuiri ulterioare a tratatului, in cativa ani, daca se va dovedi necesar.
Mari preocupari
Pana una-alta insa realegerea cu o larga majoritate a presedintelui bulgar a confirmat tentatia populista din Europa de Est. O stare de lucruri care a determinat Institutul Cato sa atraga inca o data atentia celor de la Bruxelles asupra fenomenului coruptiei printre noii membri ai Uniunii. Oricum, victoria lui Gheorghi Pirvanov a fost salutata cu un oftat de usurare de catre capitalele UE: nationalistul Volen Siderov, un adevarat cosmar pentru europeni, a fost infrant fara drept de apel, la o diferenta de peste 50 de procente. Momentul de bucurie a fost insa de scurta durata. Pentru ca esenta problemei a ramas. In ultimele luni, partidele populiste au cunoscut o ascensiune puternica in Polonia, dar si in Cehia si Slovacia. Ceea ce, avertizau expertii, ar putea insemna o amanare definitiva a aderarii la zona euro, in special pentru Polonia, sau adoptarii reformelor celor mai liberale, vezi respectul fata de cerintele comunitare in domeniul drepturilor minoritatilor si ale cetatenilor straini (Slovacia, Romania). Febra populista pare sa se fi instalat pentru mult timp de acum inainte, trageau analistii un semnal de alarma.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
