Laszlo Tokes anunta schisma in UDMR

Tensiunile acumulate de-a lungul timpului in interiorul UDMR, intre moderatii lui Marko Bela si Blocul Reformist, sunt la un pas de explozie. Etichetat drept mentor din umbra al radicalilor, episcopul reformat Laszlo Tokes anunta, intr-un interviu acordat ziarului nostru, ca reformistii sunt la un pas de a spune -adio- UDMR, chiar cu riscul ca Uniunea sa iasa din decorul parlamentar: -Daca Uniunea ne sileste sa adoptam a doua alternativa, cea de a parasi partidul, nu vom avea de ales si va trebui sa trecem la organizarea maghiarilor in cadrul unei alte formatiuni politice-. Tokes dezvaluie ca Blocul Reformist i-a dat si un ultimatum in scris lui Marko Bela, solicitandu-i sa treaca la democratizarea interna a Uniunii, insa oferta lor a ramas, pana in acest moment, fara raspuns. Cu penita pe scrisoarea de demisie, radicalii sunt, inca, in asteptare. -Totul depinde in totalitate de <domnul Marko si compania>-, avertizeaza Laszlo Tokes.

Episcopul reformat prezinta o lista destul de numeroasa de reprosuri fata de conducerea actuala a Uniunii, toate avand ca sursa comuna concentrarea deciziilor si a resurselor financiare in cercul restrans al apropiatilor lui Marko Bela: -Forta materiala a devenit un monopol material, ajuns, in ultimii ani, in mana clicii de la conducerea UDMR, care capata, astfel, si un statut monopolist in viata comunitatii maghiare si pe plan politic-. Consecinta acestui sistem unilateral de a lua hotarari este, in opinia lui Laszlo Tokes, subordonarea intereselor comunitatii maghiare fata de avantajele materiale pe care actualii lideri ai UDMR le obtin de pe urma relatiei cu PSD: -Adevarul este ca UDMR s-a prostituat politic-, spune Tokes. El acuza si metodele prin care conducerea Uniunii a obtinut bani de la Budapesta, indiferent daca Puterea in Ungaria a apartinut FIDESZ-ului sau socialistilor: -UDMR condusa de Marko Bela se legitimeaza si cu Blocul Reformist, si cu Laszlo Tokes. Atata timp cat UDMR a fost declarat unica organizatie reprezentanta a comunitatii maghiare din Romania, Budapesta nici nu a prea avut incotro-. In ceea ce priveste Blocul Reformist, Tokes neaga afirmatiile moderatilor ca aceasta platforma ar fi beneficiat de un sprijin substantial din partea Guvernului FIDESZ: -Dupa cate stiu eu, marea vina a FIDESZ- ului a fost ca nu a dat nici un sprijin insemnat Blocului Reformist, orientand sprijinul material catre conducerea <Marko>-.

In viziunea politica a lui Laszlo Tokes, cuvantul de ordine al actiunilor politice ale UDMR ar trebui sa fie -autonomia-, principiu inclus, de altfel, in platforma Uniunii. Episcopul reformat crede, chiar, ca UDMR ar trebui sa ceara consfintirea prin lege al statutului autonom al comunitatii maghiare din Romania. Mai mult, Tokes este de parere ca aplicarea acestui principiu si la nivel teritorial, in Transilvania, ar fi in avantajul statului roman: -Autonomia Transilvaniei ar fi un factor de stabilitate pentru Romania-.

– Domnule episcop Laszlo Tokes, ati afirmat ca UDMR sustine, in momentul de fata, un regim politic opresiv. Din ce punct de vedere este regimul PSD opresiv?

– Nu se poate spune in mod deosebit despre PSD ca ar fi o putere opresiva, ci Romania a dus o politica restrictiva fata de minoritati, mai ales fata de maghiari. Din 1996 incoace, in preajma integrarii europene si a celei euro-atlantice, asezarea fortata a bisericii ortodoxe, a cadrelor Puterii, a unitatilor armatei si a celor ale Politiei se duce in mod nerusinat in partile unde maghiarii sunt majoritari, deci nu s-a schimbat intentia politicii romanesti de omogenizare a maghiarilor. Nu s-au schimbat nici intentia, nici scopul, ci doar metodele. Este drept ca, intr-o oarecare masura, Puterea s-a conformat normelor europene, dar numai pentru ca a fost obligata sa faca acest lucru.

– Ati mai afirmat ca actuala conducere a UDMR, in loc sa contracareze aceasta politica -asimilationista- a PSD, cum o numiti dumneavoastra, o accepta, pentru a-si satisface propriile interese in relatia cu partidul de guvernamant…

– Da, este adevarat ca atitudinea UDMR este nu numai impotriva intereselor civice ale comunitatii maghiare, ci si impotriva normelor democratice, in general. Acest lucru a fost scos in evidenta de mai multi politologi si politicieni din Opozitie. Pentru mine, in prezent, UDMR este o aripa de nationalitate maghiara a Puterii romanesti. UDMR se afla intr-o legatura mult mai stransa cu Guvernul PSD decat cum a fost cu Guvernul anterior. Aceasta situatie este o anomalie.

– Credeti ca la mijloc se afla interesele personale ale liderilor Uniunii?

– In mare masura, este vorba despre interesul personal al unei nomenclaturi UDMR, care, in mod exclusivist, a periferizat aproape tot ceea ce inseamna reprezentare a intereselor maghiarimii in Uniune. Pe de alta parte, este vorba despre o linie politica gresita, in care se abandoneaza un principiu de baza, cel al autonomiei, care este inclus chiar si in programul UDMR. UDMR a abandonat acest principiu si nici macar nu mai tine cont de el, astfel incat a ajuns pe o linie gresita. E ca si cum cineva ar vrea sa se duca la Budapesta si porneste spre Cluj sau spre Bucuresti. Totusi, nu as apune ca in conducerea UDMR lipseste in totalitate motivatia intereselor maghiare, dar aceasta linie gresita despre care am vorbit, combinata cu interesele personale ale unor membri ai nomenclaturii UDMR duce la situatia din prezent, care nu este deloc favorabila pentru comunitatea maghiara din Romania.

– La care membri ai conducerii UDMR va referiti?

– N-as vrea sa dau nume, dar pot sa va indic ca este vorba despre acea clica restransa din topul Uniunii, care nici macar informatii nu le da forurilor de decizie ale UDMR si, cu atat mai putin, populatiei, alegatorilor de nationalitate maghiara. Desi, in conformitate cu statutul, UDMR este o organizatie-umbrela a intregii comunitati maghiare din Romania, pas cu pas a devenit un partid de tip totalitarist.

– Fata de cine se exercita acest -totalitarism- despre care vorbiti?

– Fata de udemeristii de rand, pe plan general, in toate structurile si forurile UDMR, fata de organizatiile teritoriale si de biserici, dar si in relatia lor cu partidul post- comunist care este PSD, astfel incat Uniunea seamana acum cu o filiala a PSD-ului, cu limba de predare maghiara.

– In aceasta situatie pe care o descrieti, exista doua variante pentru dumneavoastra si Blocul Reformist: sa incercati un -puci- la varful Uniunii sau sa parasiti partidul…

– Intr-adevar, acestea sunt cele doua alternative posibile si sa stiti ca, in aceasta privinta, Opozitia din interior a UDMR se imparte in doua categorii: exista o grupare care mai crede, inca, in posibilitatea realizarii unor schimbari in sanul organizatiei, dar si un alt grup, care deja si-a pierdut increderea in aceasta posibilitate si ar dori sa se organizeze separat de UDMR. Eu, personal, ca om al bisericii, totdeauna tin sa rezolv problemele in interior, in sanul bisericii sau, in cazul de fata, in sanul organizatiei. As prefera o solutie interioara, fara schisma in Uniune. Noi i-am oferit aceasta posibilitate domnului Marko Bela si conducerii. Blocul Reformist a facut o recomandare expresa in aceasta privinta, dar inca nu a primit vreun raspuns.

– I-ati cerut presedintelui UDMR sa se retraga din functie?

– Nu. I-am propus ca cei din conducerea UDMR, in frunte cu Marko Bela, sa inceapa un dialog cu Blocul Reformist, respectiv cu cei care sunt absolut nemultumiti de metodele conducerii actuale a UDMR, iar prin acest dialog sa se ajunga la o intelegere privind regulile interioare ale UDMR. Asa cum am spus, domnul Toro Tibor si, respectiv, Blocul Reformist, inca nu au primit un raspuns expres la aceasta oferta. Se va vedea ce va iesi din aceasta propunere. Eu inca mai cred ca se poate gasi solutia in interior, dar, pe de alta parte, sunt si foarte sceptic, deoarece UDMR s-a -betonat-, cu sprijinul a doua partide post-comuniste, PSD si partidul socialist de guvernamant din Ungaria. Cu sprijinul acestor doua formatiuni, conducerea Uniunii are tot sprijinul politic, material si in aceasta situatie avantajoasa pentru ei, este foarte greu de sperat ca vor face o revizie in politica lor tot mai daunatoare comunitatii maghiare, in perspectiva. Este adevarat ca sunt unele avantaje, exista unele rezultate minore, care, oricum, s-ar fi putut realiza in cadrul integrarii europene si fara prostituarea politica care s-a produs. Adevarul este ca UDMR s-a prostituat politic. In cel mai bun caz, ca sa nu vorbim despre prostituare, s-ar putea spune despre relatia dintre Uniune si PSD ca este un mariaj fortat.

– Daca mesajul trimis de Blocul Reformist catre conducerea Uniunii nu va avea rezultatele scontate, care va fi urmatoarea miscare?

– Daca UDMR ne sileste sa adoptam a doua alternativa, cea de a parasi partidul, nu vom avea de ales si va trebui sa trecem la organizarea maghiarilor in cadrul unei alte formatiuni politice. Acest lucru depinde, in totalitate, de -domnul Marko si compania-. Eu, personal, nicidecum nu as fi de parere sa organizam o noua formatiune, dar s-ar putea sa fim siliti sa procedam in acest fel.

– Cum credeti ca ar trebui sa arate, de fapt, politica UDMR?

– Totul este inclus in programa UDMR. In primul rand, ar trebui sa se restabileasca democratia interioara, pe baza alegerilor interne. In urma cu opt ani, s-a luat o astfel de hotarare la un Congres al UDMR, insa aproape un deceniu nu a fost de ajuns pentru ca UDMR sa-si organizeze alegerile interne, care i-ar da conducerii o legitimare potrivita. Domnul Marko si echipa lui au sabotat in mod consecvent alegerile interne. Pe de alta parte, trebuie respectat principiul autonomiei comunitatii maghiare din Romania, inclus in programa UDMR cu 10 ani in urma, pe 24 octombrie 1992, cand, la Cluj, s-a redactat declaratia de autonomie. Atat declaratia de autonomie de la Cluj, cat si programa Uniunii pun la baza politicii UDMR autonomia. Astazi, nici pomeneala ca aceasta notiune de baza sa mai fie auzita, desi reprezinta un concept de baza al politicii maghiarilor din Romania. Pur si simplu, UDMR trebuie sa se intoarca la programa sa initiala.

– Ce legi credeti ca ar trebui sa promoveze Uniunea in Parlament?

– UDMR ar trebui sa inainteze proiectul de lege privind autonomia maghiarilor din Romania si sa respecte, astfel, decizia Congresului, care a cerut elaborarea statuturilor de autonomie. Pana acum, aceasta hotarare de baza a Congresului a fost sabotata. Populatia Romaniei a fost dusa in eroare in legatura cu termenul de -autonomie-. Va reamintesc ca statutul autonom al comunitatii maghiare din Romania a fost garantat chiar de Declaratia de la Alba Iulia, in 1918. Dupa Unire, chiar ideea de organizare a Transilvaniei. conform Consiliului Director de la Sibiu. s-a bazat pe intentia de a acorda autonomie intregii Transilvanii. Autonomia Transilvaniei ar fi un factor de stabilitate pentru Romania.

– In ce constau avantajele materiale care revin Uniunii din relatia cu partidul de guvernamant?

– De exemplu, este arhicunoscuta puterea materiala pe care o are domnul Verestoy Attila, au aparut de-a lungul timpului nenumarate presupuneri pe aceasta tema. Totusi, cand am vorbit de avantajele UDMR, eu m-am gandit la un sprijin material in sensul legal al cuvantului. Uniunea primeste bani ca reprezentant al unei comunitati minoritare, pe de alta parte, intra in posesia unor fonduri si ca partid, si prin diferite fundatii si detine mecanisme care pot decide soarta altor sume provenite din Ungaria. Aceasta forta materiala a devenit un monopol material, ajungand, in ultimii ani, in mana clicii de la conducerea UDMR, care capata, astfel, si un statut monopolist in viata comunitatii maghiare si pe plan politic. Asta e problema principala. In plus, mai exista si coruptia, care patrunde in toata societatea romaneasca, dar, in aceasta privinta, se pot face numai presupuneri.

– In ce masura au contribuit fondurile primite de UDMR de la Budapesta la ridicarea standardului de viata al comunitatii maghiare?

– Trebuie sa remarcam faptul ca dreptul de distributie al acestor sume da in mana UDMR o alta parghie insemnata, care contribuie la acel fenomen de -betonare- despre care am vorbit. S-a ajuns pana acolo incat, in prezent, aproape jumatate din membrii Consiliului Reprezentantilor Nationali sa fie oficialitati ale Uniunii. In aceasta situatie, nu prea mai ai ce face. O alternativa politica care nu are un astfel de avantaj material nu prea are sanse sa influenteze politica oficiala a UDMR.

– Totusi, in urma cu un an, domnul Alexandru Kereskeny a acuzat Blocul Reformist ca ar fi fost -alimentat- cu fonduri de la Budapesta…

– Dupa cate stiu eu, marea vina a FIDESZ a fost ca nu a dat nici un sprijin insemnat Blocului Reformist, orientand sprijinul material catre conducerea -Marko-. Eu cred ca FIDESZ a gresit pentru ca nu a sustinut mai mult Blocul Reformist.

– Cum a reusit gruparea Marko Bela sa castige o asemenea influenta la Budapesta?

– E foarte simplu: UDMR condusa de Marko Bela se legitimeaza si cu Blocul Reformist, si cu Laszlo Tokes. Atat timp cat UDMR a fost declarata unica organizatie reprezentanta a comunitatii maghiare din Romania, Budapesta nici nu a prea avut incotro. O data ce a acceptat aceasta teza, a continuat sprijinirea UDMR, chiar si atunci cand Uniunea a pierdut legitimarea populara, ajungand ca, in prezent, sa fie un partid de centru-stanga cu puternice accente postcomuniste.

– Dumneavoastra nu ati incercat sa va expuneti la Budapesta punctul de vedere?

– Totdeauna le-am atras atentia fata de aceasta situatie si chiar unele rezultate se datoreaza atitudinii mele. De exemplu, fondatorii Universitatii Sapientia Partium au fost bisericile. Nu UDMR a primit suma respectiva, ci prin bisericile istorice s-a facut universitatea. Pe de alta parte, se stie ca in cazul Legii statutului, trei elemente constituante au contribuit la elaborarea acestui act normativ: sfera politica, sfera civila si bisericile istorice maghiare din Romania, deci am reusit sa realizam un oarecare echilibru. Nu am stat deoparte, chiar daca nu am reusit sa avem rezultate mai importante decat acesta.

– In 2003 vor fi alegeri interne in UDMR. Va ganditi sa candidati la functia de presedinte al Uniunii?

– Eu niciodata nu am avut ambitia sa devin presedinte al UDMR. De doua sau de trei ori am renuntat, chiar, la candidatura – de doua ori chiar in favoarea domnului Marko Bela. Pastorirea bisericii necesita un om intreg, iar functia de presedinte de onoare al Uniunii, pe care o detin in prezent, imi rapeste, deja, mult timp. O decizie finala nu am luat, totusi. Se va vedea unde va ajunge situatia UDMR si a maghiarilor din Romania. Eu n-as vrea insa sa devin presedinte al UDMR, dar trebuie sa gasim omul potrivit la presedintie.

– Cine credeti ca este acesta?

– Nu as vrea sa ma pronunt in aceasta chestiune.