Definita pompos in schema de organizare a partidelor sau ministerelor drept -interfata- dintre organismele respective si ziaristi, institutia purtatorului de cuvant devine, in realitate, adeseori, o adevarata -perdea de fum-, menita sa obstructioneze accesul presei la informatiile sensibile. -S-a discutat, nu stiu, vom analiza- sunt sintagme asimilate in limbajul curent de Claudiu Lucaci, Corina Cretu sau Cozmin Gusa, cei angajati de Guvern, Palatul Cotroceni si partidul de guvernamant sub cuvant ca trebuie sa-i lamureasca pe ziaristi in legatura cu -chestiunile arzatoare- ale statului. E drept, mai exista si comunicatele oficiale, dar, de cele mai multe ori, acestea, in ciuda textului scris pe care il contin, raman, in fond, tot niste foi albe, golite de continut. Mai savuroase sunt pana si drepturile la replica, prilej pentru multi demnitari de a-si exersa condeiul intru admonestarea exemplara a jurnalistilor -rauvoitori-. De fapt, purtatorii de cuvant oficiali au oferit, de cele mai multe ori, subiecte savuroase presei atunci cand au gafat (cazul Corinei Cretu) sau au inceput sa se certe intre ei (-trilaterala- de comunicare de la Palatul Victoria, alcatuita din Claudiu Lucaci, Dorina Mihailescu si ministrul Vasile Dancu).
Daca Puterea si-a autoimpus lipsa de sare si piper in meniul comunicational, -raspandacii- de opinie din actuala Opozitie si-au descoperit veleitati de editorialisti. De exemplu, criticile pe probleme de macroeconomie indreptate impotriva Guvernului sunt condimentate, de multe ori, cu metafore si epitete. Cererile de demitere a unor ministri sunt impanate cu citate din clasici.
Atat in cazul partidului de guvernamant, cat si in cel al opozantilor, este evident ca -truditorii- din departamentele de comunicare nu reusesc sa-i satisfaca, prin munca lor, pe ziaristi. Acestia raman nevoiti sa-si procure subiectele -adevarate- prin intermediul -eternelor- surse, care sunt disponibile sa furnizeze informatii -calde-, insa numai sub protectia anonimatului.
O Gusa mai mult
Chiar daca are trecute in fisa postului atributii legate de mediatizarea actiunilor PSD, Cozmin Gusa nu este, oficial, purtator de cuvant al partidului de guvernamant. El are obligatia sa prezinte presei ordinea de zi a Delegatiei permanente, care se desfasoara in fiecare luni, si sa pareze intrebarile ziaristilor cu aceleasi vesnice refrene : -nu s-a discutat-, -vom vedea, -vom evalua-, -voi vorbi cu X sau Y- etc. Chiar daca a venit recent din afara politicii, Gusa nu a avut emotii sau probleme in intalnirile cu presa, o explicatie a dezinvolturii sale fiind si faptul ca ultimul loc de munca l-a avut intr-un important trust media. Gurile rele au spus in ultima vreme ca Gusa a trecut de la dezinvoltura la aroganta, urmand un model bine definit in PSD.
In rest, liderii social-democrati sunt putin comunicativi cu presa, vazuta, deseori, ca un dusman. Ca mici curiozitati, conferintele de presa la PSD sunt facute in subsolul vilei din Kiseleff, in timpul Delegatiei permanente telefoanele mobile sunt permanent bruiate, iar ziaristii sunt tolerati in curte, printre luxoasele masini ale demnitarilor care pun tara la cale in sala de conferinte de la etajul 1.
Comunicatele descentralizate dilueaza mesajul PD
Democratii au scapat, o data cu trecerea in opozitie, de grija comunicatelor menite sa tina -tira- unor intalniri importante. Pentru ca sediul din Modrogan nu mai este asaltat de jurnalisti si sarcina biroului de presa condus de fostul purtator de cuvant al guvernului, Adriana Saftoiu, este mult usurata. Din acest motiv, singurele comunicate trimise in redactii se refera fie la diferitele actiuni ale organizatiilor de studenti sau de tineret, fie reprezinta rezumate ale conferintelor de presa. Aceste rezumate ajung atat la redactii, cat si la filialele partidului, respectiv la membrii marcanti ai PD. Responabilul cu imaginea PD este vicepresedintele Adriean Videanu, insa munca propriu-zisa de comunicare ii revine Adrianei Saftoiu. Dincolo de mesajul centralizat exista insa si diverse comunicate care pleaca pe adresa redactiilor de la diferiti lideri ai PD. De multe ori ele au aerul unor editoriale impanate cu nemultumiri ale emitentului vizavi de politica altei formatiuni din arcul puterii. Uneori insa aceste comunicate, care nu mai trec prin Modrogan, ajung sa se suprapuna. Ne putem aminti cum deunazi am primit la redactie un comunicat de la organizatia de tineret a PD, care isi exprima nemultumirea fata de activitatea lui Victor Ponta, iar la putin timp si organizatia de studenti a trimis un comunicat in care plusa si cerea demiterea sefului Corpului de Control al Guvernului. Mai mult, in ultima vreme si organizatiile teritoriale trimit comunicate proprii, care nu fac decat sa dilueze pozitia oficiala a PD. Aceeasi greseala au facut-o in timp si lideri ai partidului care si-au suprapus propria pozitie transmisa in acest format cu pozitia oficiala.
Corina Cretu, la butoniera presedintelui
In Palatul Cotroceni, Corina Cretu este o prezenta vaporoasa. Aceasta in ciuda functiilor inalte care ii apasa pe umeri – sefa a Departamentului de comunicare publica si purtatoare de cuvant a lui Ion Iliescu. Vorbeste putin cu presa (conferintele sale sunt din ce in ce mai rare si mai saracute), preferand, in schimb, in iesirile sale publice, un zambet suspendat si misterios. Protocolul strict de la Presedintie nu ii permite prea multe luari personale de pozitie. In mod firesc, in rarele ocazii cand se intalneste cu presa, prezinta pozitiile presedintelui Iliescu, asternute citet pe o foaie, pe care o lectureaza pret de cateva minute. S-au intamplat si accidente, ca atunci cand, la intrebarea unui ziarist rauvoitor privind securistii din structurile statului, Corina Cretu s-a infoiat ca un politician: fosta Putere si-a aservit serviciile de informatii! O zi mai tarziu, Ion Iliescu a trebuit sa intervina, declarand ca subordonata sa n-ar trebui sa se abata de la textul scris. De altfel, la Cotroceni, Ion Iliescu este singurul care vorbeste. Octavian Stireanu vorbeste numai cu cine vrea el, iar Ioan Talpes nu mai vorbeste cu nimeni de cand a iesit prost cu strategia de aparare a imaginii Romaniei.
Ca sefa a Departamentului de comunicare publica, consiliera Corina Cretu lucreaza, cu predilectie, cu termenul de -grup operativ-. In limbajul de Cotroceni, grupul operativ este o structura formata din cativa ziaristi, pe care Ion Iliescu o tine aproape in toate actiunile sale. Altfel spus, la Presedintia lui Ion Iliescu si Corina Cretu, intreaga presa lucreaza prin reprezentanti.
La CSAT nu se intampla niciodata nimic
Pe post de -comunicator- la Cotroceni s-a aflat, pentru o scurta perioada de timp, si consilierul prezidential pe probleme de aparare, Ioan Talpes. Conform unei intelegeri cu reprezentantii presei, Talpes a acceptat sa faca un scurt briefing dupa intrunirile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cu conditia ca lumea sa nu mai scrie -porcarii- despre el. Dupa ce a aparut, dupa cum spune, ca un -caraghios- in descrierile presei care nu i-a iertat strategia impotriva atacurilor mediatice la adresa tarii, Talpes a intrat intr-o tacere autoimpusa. Ultimul CSAT a insemnat, de aceea, pentru mass-media doar un comunicat care, ca de obicei, nu spune nimic. Ziaristii au aflat ca -s-a analizat-, -s-au discutat probleme-, -s-au luat masuri in consecinta- – sintagme albe care confirma ideea ca CSAT este una dintre cele mai opace institutii ale statului.
Informatiile -albe- de la Palatul Victoria
Pentru Palatul Victoria, ca si pentru alte institutii, comunicatul de presa a fost intotdeauna o platosa a membrilor Guvernului in fata jurnalistilor. El are menirea de a nu spune nimic despre un eveniment, mai mult sau mai putin suculent pentru presa, care s-a produs in sediul Guvernului. In acelasi timp, uniformitatea care i se asigura mesajului prin comunicatul de presa, indiferent daca evenimentul este foarte important, in substrat, sau, dimpotriva, absolut anost, le confera guvernantilor linistea ca nici una dintre situatii nu va fi dezvaluita. Asa se face ca intalnirea premierului Nastase cu un omolog al sau dintr-o alta tara poate fi redata intr-un limbaj lemnos astfel incat ziaristul sa extraga din comunicat exclusiv faptul ca a avut loc o intalnire. Fireste ca, in cazul unor personalitati mai importante, s-a putut emite un comunicat fara a fi dublat si de o conferinta de presa. Situatiile in care se forteaza nota sunt acelea in care discutiile premierului cu o astfel de personalitate sunt mult prea delicate si se poate risca o reactie mai putin placuta din partea partenerului de dialog.
Relatii si schimburi comerciale
Partea cea mai anosta a lansarii comunicatului de presa este, cu siguranta, cea in care se transmit informatii despre intalnirile premierului cu diversi oficiali straini. -Primirile-, cum li se spune pe scurt, revin departamentului coordonat de Claudiu Lucaci. Acestea au, invariabil, trei puncte. Primul anunta, in mod firesc, evenimentele in serie: -Astazi?ë la Palatul Victoria, primul-ministru?ë a primit delegatia oficiala?ë-. Al doilea punct se refera la discutiile legate de necesitatea intensificarii colaborarii bilaterale si la discutiile pe care cei doi le-au avut pe marginea evolutiilor internationale. Ultimul punct, si cel mai savant, nu lipseste niciodata. Este vorba despre schimburile comerciale. Aici intotdeauna este subliniata necesitatea sporirii acestora si sunt examinate cateva cifre macro.
Batalia comunicatelor
Pentru Guvernul Romaniei, distributia muncii la capitolul comunicate contine o doza de mister. De principiu, majoritatea comunicatelor vin de la acelasi departament al purtatorului de cuvant. Departamentul este insa parte integranta din Ministerul Informatiilor Publice, astfel ca pe antet apare aceasta institutie. Pe Internet, in schimb, multe dintre mesaje vin de la Departamentul condus de Dorina Mihailescu. In trecut, pe aceste comunicate s-a dus o lupta surda intre cele trei entitati reprezentate de Dorina Mihailescu, Claudiu Lucaci si Vasile Dancu. Acum ea nu mai este foarte vizibila, mai ales dupa ce fiecare dintre cei trei a fost chemat la ordine de premier.
Dreptul la replica
Dincolo de comunicatele care anunta un eveniment, cele care-l descriu, in alb, si cele care fac rezumatul deciziilor guvernamentale exista si cele de raspuns la articolele din presa. La acest capitol, campionul asa-ziselor drepturi la replica este Ministerul Administratiei Publice. Aproape la fiecare sedinta de Guvern un reprezentant al MAP este insarcinat sa le raspunda cu comunicate ziaristilor -rau voitori-.
Poezii a la Mihailescu
Ministrul Serban Mihailescu este unul dintre membrii cabinetului care, frecvent, se declara impotriva comunicatelor, de teama greselilor care apar foarte des. Din nefericire insa, din grija exagerata pentru a nu avea greseli de exprimare sau de ortografie, uneori continutul comunicatelor SGG seamana cu niste compuneri de gimnaziu. Ultimul comunicat vorbeste de la sine: -Vacanta de vara este cea mai frumoasa perioada din viata unui copil… Cu totii ne amintim cu placere de acele perioade…-
Liberalii au preferat sa cuvanteze… fara purtator
Frenezia din familia liberala i-a determinat pe mai-marii PNL sa renunte in urma cu ani buni la institutia purtatorului de cuvant. Liberalii se exprimau oricum, pe toate canalele si pe mai multe unde, astfel incat -purtatorul oficial- se trezea adesea in offsaid. Ultimul ocupant al acestei functii a fost senatorul Paul Pacuraru, care a pierdut portofoliul la restructurarea postului in miezul conflictului cu Viorel Catarama – pe partea caruia pedala uneori. Liberalii au hotarat atunci ca pentru fiecare conferinta de presa sa fie desemnati comunicatorii prin rotatie, in functie de specializare si interes.
Mult timp dupa alegerea sa in fruntea PNL, Valeriu Stoica a fost principalul purtator de mesaj al partidului – lansand, saptamanal, un set de subiecte. Aparatul tehnic al PNL era format din Biroul de presa, pastorit de deputata Mona Musca – devenita si ea una dintre figurile cu cea mai mare notorietate din PNL.
Intr-un moment de -slabiciune- (absenta masiva a oamenilor lui Stoica de la o sedinta a Biroului Permanent Central), radicalii au rasturnat-o pe Mona Musca – cu reclamatia ca nu asigura o buna imagine pentru intregul partid, ci numai in beneficiul propriu. Miscarea a reusit – avandu-l insa ca tinta principala, ca la biliard, pe Valeriu Stoica, protectorul politic al Monei Musca. In scaunul de -sef la Imagine- s-a urcat Ludovic Orban – reprezentantul de nadejde al patricienilor, care a si imaginat o strategie de lucru revolutionara. El nu a apucat sa o puna in practica, fiind demis de acelasi for, din cauza unei declaratii puciste, facuta in ziarul -Curentul-. Paul Pacuraru a primit din nou in gestiune -Imaginea-, fiind ajutat de aperistul George Scutaru, care patronase aceeasi zona la el acasa, inainte de fuziune. Conflictul dintre stoici si patricieni a aruncat insa in aer toate strategiile de imagine, beligerantii lansand proiectile pe cont propriu. In plus, radicalii si-au construit, dupa cum arata chiar Dinu Patriciu, un aparat paralel de imagine, care a functionat in campania interna din PNL. Desi au facut comunicare in evantai (fara o strategie unica), liberalii au fost eficienti in transmiterea de mesaje, fiecare avand si un interes stringent – legat de lupta din partid – pentru a-si promova subiectul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
