Turnul Babel, in Parlamentul Romaniei

Grupul minoritatilor din Parlament s-a transformat, treptat, intr-o arena de incaierari cu o miza comuna: banii. Germanii se simt discriminati de Guvern, in comparatie cu ucrainenii, care, la un numar egal de etnici pe teritoriul Romaniei, primesc de la buget un fond anual dublu. Ucrainenii se incrunta, la randul lor, catre Kiev, care, pana acum, nu s-a -milostivit- sa le dea decat niste haine, si acelea second-hand. La turci, e mai simplu: ostilitatile se desfasoara in familie, cu escale la Politie si Parchet, pe baza acuzatiilor pe care si le arunca liderii de opinie din partid. Deputatul Metin Cerchez, reprezentantul in Parlament al etniei in discutie, a divortat, in cele din urma, de Uniunea Democratica a Turcilor, formatiunea care l-a propulsat in Legislativ. A plecat trantind usa, dupa ce i-a acuzat pe sefii UDT ca -invartesc- bani negri.

Comunitatea Italienilor din Romania este, la randul sau, suparata pe Executivul de la Roma, pentru ca nu s-a invrednicit sa-i acorde vreun ajutor banesc. Aceeasi problema o au si sarbii, iar rromii se rastesc, fara discriminari, la tot Occidentul, despre care sustin ca le doreste exterminarea. Pana si in UDMR, considerata pana nu demult un exemplu de disciplina politica, s-au format doua tabere, conduse de Marko Bela si Laszlo Tokes, care isi arunca una alteia castana fierbinte a fondurilor primite pe sub mana de la Budapesta. Singurul rezultat palpabil pana acum este acela ca Uniunea se afla mai aproape de sciziune decat oricand.

Problema banilor s-a infiltrat, treptat, ca mar al discordiei, si in interiorul grupului parlamentar al minoritatilor nationale. Toate formatiunile care reprezinta etniile mai putin norocoase decat cea maghiara existente in Romania au o mare problema: banii. Lipsa de fonduri a condus, in timp, la frictiuni atat intre diferite partide membre ale respectivului grup parlamentar, cat si in cadrul aceleiasi formatiuni politice. Wolfgang Wittstock, reprezentantul germanilor, se uita cu invidie peste gardul ucrainenilor, care primesc de la buget o suma dubla fata de cea care intra in contul Forumului Democrat al Germanilor din Romania, desi cele doua etnii sunt aproximativ egale din punct de vedere cantitativ. La randul lor, ucrainenii reclama faptul ca singurul sprijin pe care l-au primit de la Kiev a constat in haine second-hand, pana la urma fiind nevoiti sa renunte si la acestea. Comunitatea Italienilor din Romania este suparata pe Guvernul de la Roma, care refuza sa le intinda o mana de ajutor. Deputatul Nicolae Paun, -vocea- parlamentara a rromilor, sustine, nici mai mult, nici mai putin, ca etnia sa este pe cale de exterminare, -operatiunea- primind binecuvantarea Occidentului.

Turcii au ajuns cu incaierarea fratricida pana la Politie si Parchet, reclamandu-se unii pe altii ca -invartesc- bani negri. Pana acum, singurul rezultat palpabil al razboiului este fracturarea Uniunii Democratice a Turcilor din Romania, deputatul Metin Cerchez preferand sa-si ia steagul cu semiluna si sa formeze un nou partid.

Pana si UDMR si-a dezlipit, in ultima luna, eticheta de partid calm si disciplinat. Acuzatiile reciproce pe tema fondurilor primite de la Budapesta, pe care si le arunca Marko Bela si Laszlo Tokes, au dus Uniunea in pragul sciziunii. Ca urmare, de cateva luni, UDMR a devenit un partid intr-o permanenta stare de asediu, -sagetile- provenind chiar din interior.

Semiluna injumatatita

Primul si singurul divort de altfel, inregistrat in actuala legislatura in randul minoritatilor nationale, s-a produs intre etnicii turci. Deputatul Metin Cerchez a demisionat din Uniunea Democratica a Turcilor din Romania, considerand ca liderii acesteia au gestionat fraudulos fonduri primite din tara-mama. -Au primit bani negri din Turcia, nu i-au inregistrat in contabilitate-, sustine Cerchez. El aminteste ca Politia a desfasurat o ancheta la Constanta, s-au dat si cateva solutii de incepere a urmaririi penale, dar -dosarul a fost ingropat la Parchet-. Scandalul a dus pana la urma, anul trecut, la plecarea lui Metin Cerchez, acesta reusind sa-si infiinteze o alta formatiune abia acum o luna si jumatate, denumita Uniunea Turca Musulmana. El pretinde ca UTM, fiind la inceput, nu a primit inca nici un ban de la autoritatile turce sau pe alte filiere, ci doar cateva sponsorizari insignifiante. Metin Cerchez a declarat, totodata, ca nici comunitatile musulmane din Romania nu au ajutat cu fonduri noua formatiune, presedintele acesteia fiind prudent in a accepta tot felul de bani, care pot proveni de la unele organizatii musulmane fundamentaliste ce opereaza pe teritoriul tarii, dar care, potrivit deputatului, sunt tinute sub control de SRI. -Capatand personalitate juridica de putin timp, ne vom face cunoscute pozitiile si la nivel de anbasada, si la cel de consulat-, a aratat Metin Cerchez. El a criticat insa imobilismul diplomatilor turci din Romania, spunand ca -mai degraba ajungi la presedintele si premierul Turciei decat la acestia-.

Ucrainenii nu mai vor sa primeasca haine second-hand de la Kiev

Reprezentantul minoritatii ucrainene in Parlament, deputatul Stefan Tcaciuc, povesteste de unde provin fondurile destinate realizarii unor proiecte in curs de desfasurare. Astfel, spune el, intrucat patria-mama, Ucraina, nu-si sprijina fiii care traiesc in Romania decat prin intermediul tratatelor bilaterale, uncrainenii sunt nevoiti sa se descurce cum pot in ceea ce priveste partea materiala. A treia minoritate din Romania – ca numar – e nevoita sa-si deruleze programele care privesc scolile, invatamantul, bisericile, cultura si cu fonduri din donatii. Acestea provin din diaspora. Pentru o optima finalizare a acestor programe s-a renuntat la orice alt fel de ajutor, in favoarea celui financiar. -Chiar si trimiterea hainelor second-hand era considerata foarte costisitoare-, afirma Tcaciuc.

Tcaciuc are insa numai vorbe de lauda in ceea ce priveste prestatia Guvernului roman la acest capitol. -Patria-mama- a devenit, din punct de vedere material, Romania. Guvernul a binecuvantat minoritatea ucraineana anul acesta, cu fonduri in valoare de 14 miliarde de lei. Fondurile sunt utilizate in principal pentru presa. Ucrainenii din Romania tiparesc patru ziare: trei in limba materna si unul in romana. De asemenea, ei se ocupa si de literatura: traduceri din literatura clasica ucraineana in romana si invers. O alta parte a fondurilor se indreapta catre actiunile culturale, dar si catre nelipsita gospodarie.

Fiii Romei au uitat de italienii din Romania

Urmasii lui Romulus, care se plimba linistiti prin Piata San Pietro, par sa nu se gandeasca prea mult la etnicii italieni stabiliti pe alte meleaguri. Comunitatea Italienilor din Romania nu beneficiaza de nici un fel de sprijin din partea rudelor lor de sange. Presedintele comunitatii, doamna Gita Navari, sustine ca singurele fonduri primite de formatiunea pe care o conduce vin din partea Guvernului roman. -Guvernul italian se lauda ca ne sprijina, dar nu primim nici macar abonamente la publicatiile italiene-, declara doamna Navari, precizand ca toate solicitarile adresate de catre CIR ambasadei italiene au primit raspunsul clasic: -nu sunt fonduri-. In urma acestor raspunsuri, comunitatea s-a rezumat doar la sprijinul oferit de Guvernul roman, de care sunt, de altfel, si foarte multumiti pentru modul in care gestioneaza problemele minoritatilor din tara noastra.

Comunitatea Italienilor din Romania nu este reprezentata in Parlament de catre presedintele ei, pentru acest -rol- fiind aleasa bine cunoscuta actrita Ileana Stana Ionescu. -Eu ma ocup de interesele comunitatii noastre in Parlament si vreau sa spun ca avem o relatie excelenta-, afirma deputatul Ileana Stana Ionescu, membra a acestei comunitatii de la inceputul anilor *90. Reprezentanta italienilor este o prezenta discreta in Parlamentul Romaniei, ea asociindu-se unei singure initiative legislative privind modificarea legii alegerilor locale.

Sarbii din Romania, desconsiderati de Belgrad

Etnicii sarbi din Romania resimt acut problemele financiare transbordate parca de pe urma indelungatului razboi din Iugoslavia. Reprezentantul minoritatii sarbe in Parlamentul de la Bucuresti, Slavomir Gvozdenovici (Uniunea Sarbilor din Romania), spune cu amaraciune in glas ca banii sunt total insuficienti pentru intretinerea sediului si pentru celelalte cheltuieli legate de activitatile culturale, editoriale etc. -Sprijinul din partea Guvernului iugoslav este simbolic si consta in donatii de carti si cateva burse de studii, de regula trei sau patru pe an-, sustine Gvozdenovici. El a precizat insa ca, din 2003, -Parlamentul Vojvodinei doreste sa sprijine anumite proiecte, in suma totala de 8.000 euro, dar daca nu indeplinim anumite criterii, s-ar putea sa-i pierdem-. Din partea statului roman, USR a primit pentru 2002 cinci miliarde de lei, -o suma importanta, dar care nu ajunge sa ne acoperim toate cheltuielile-. Daca problema banilor ii intristeaza profund pe etnicii sarbi, scaderea drastica a numarului lor a creat o adevarata stare de ingrijorare. -Nu ne putem explica de ce, in comparatie cu celelalte minoritati nationale, de la penultimul recensamant, din 1992, numarul sarbilor a scazut cu 23%. Este un adevarat dezastru, daca ne gandim ca in 1992 erau 30.000 de sarbi, la care se adaugau 3.000 de carasoveni, care nu s-au declarat croati-, spune deputatul Gvozdenovici.

Germanii se uita cu jind la banii care intra in doua camine de batrani

-Of-ul- cel mai mare al reprezentantilor comunitatii germane de pe teritoriul Romaniei tine nu de lipsa banilor, ci de modul in care acestia sunt distribuiti. Deputatul Wolfgang Wittstock, -vocea- parlamentara a Forumului Democratic al Germanilor din Romania, sustine ca din cei peste doua milioane de euro primiti anual din Germania, in baza unui tratat incheiat in 1992 cu statul roman, aproape jumatate ajung la doua camine de batrani, situate in Timisoara si Sibiu. -Germanii tin foarte mult ca aceste camine sa functioneze la standarde occidentale si refuza sa micsoreze suma care le este destinata-, spune Wittstock. El sustine ca reprezentantii Bucurestiului din comisia mixta romano- germana care negociaza anual suma totala oferita de nemti fratilor mai saraci de pe meleagurile mioritice au incercat sa mai taie din fondurile pentru caminele de batrani, insa fara succes. -Sunt banii nemtilor, ei decid ce fac cu ei-, spune Wittstock. Deputatul german ne-a mai declarat ca si comunitatea pe care o reprezinta in Parlament -mai primeste fonduri si din partea unor asociatii ale etnicilor germani emigrati in Germania, insa aceste sume sunt mult mai modeste-.

In ceea ce priveste FDGR, Wittstock neaga categoric ca aceasta formatiune politica ar primi bani din afara tarii: -Nici nu se pune problema de asa ceva-. Forumul -supravietuieste- cu banii pe care ii primeste anual de la buget, adica in jur de sapte milioane. Deputatul german este total nemultumit de aceasta suma: -Ar trebui sa primim si noi 14 miliarde, ca ucrainenii, ca doar suntem la fel de multi ca si ei, adica vreo 60.000-.

In Parlament, Wittstock va incerca, in sesiunea urmatoare, sa dea o mana de ajutor comunitatii germane, in primul rand implicandu-se in procesul de revizuire a Legii fundamentale. Deputatul german doreste sa impuna includerea in Constitutie a unei prevederi, conform careia intre domeniile care sunt legiferate prin legi organice sa fie inclus si un viitor Statut al minoritatilor nationale. -La ora actuala, nici nu stim ce inseamna o minoritate nationala in Romania-, spune, revoltat, Wittstock.

Pentru evrei, banii americani sunt -medicamentul trimis de Dumnezeu inaintea bolii-

Conform unei zicale evreiesti, Dumnezeu iti trimite medicamentul inaintea bolii. Fondata in 1914, Organizatia Joint din Statele Unite ale Americii este pentru Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania medicamentul trimis de Dumnezeu. Este o organizatie a evreilor stabiliti peste ocean, care isi ajuta semenii din toata lumea, oferindu-le asistenta medicala si sociala. In schimb, evreii din Romania nu primesc nici un ban din Israel. Conform lui Iulian Sorin, secretar general al Federatiei, evreii beneficiaza din partea Ministerului Informatiilor Publice de un buget anual de aproximativ patru miliarde de lei. Din cate spun reprezentantii FCER, banii -bugetari- iau rapid urmatoarele destinatii: editura Hasefer (in traducere Cartea), prin care editeaza cam 25-30 de titluri pe an, revista bilunara -Realitatea Evreiasca-, dotari (xerox, calculatoare) si organizare, adica lumina, telefon etc.

O alta sursa de venit sunt donatiile. De exemplu, evreii primesc gratuit, de la Organizatia Joint, azima (pasca de Paste) pe care o dau enoriasilor contra unei sume fixe. Anul trecut, un kilogram de pasca a costat 36.000 de lei. La fel se intampla si cu bauturile religioase primite tot ca donatie.

Din calculele sefilor Federatiei, in Romania, comunitatea evreilor numara, in prezent, aproape 12.000 de membri, desi la recensamant au iesit cam 6.000. Explicatia este ca peste 40% dintre casatorii sunt mixte.

Portofelul – o vesnica problema pentru UDMR

In UDMR, chestiunea fondurilor provenite din exterior a devenit, deja, motiv de -paruiala- publica intre presedintele Marko Bela si mentorul din umbra al reformistilor, episcopul Laszlo Tokes. Atat personal, cat si prin intermediari, cei doi isi arunca unul altuia blamul de a fi primit fonduri pe sub mana de la Budapesta. Pe de o parte, Marko Bela sustine ca in portofelul lui Tokes ar fi intrat un milion de dolari, trimisi de fostul premier Viktor Orban sub pretextul organizarii unei reuniuni a bisericilor reformate de pretutindeni. Din celalalt colt al ringului, clericul Tokes riposteaza, afirmand ca Marko Bela si ai sai le cer bani -fratilor- mai instariti de la Budapesta, pozand drept amici de nadejde ai radicalilor, cu care, in realitate, nu scapa nici o ocazie de a-si incrucisa spadele. Astfel, acuzatia privind fondurile capatate de la Budapesta a ajuns in UDMR un fel de castana fierbinte, pe care cei doi rivali si-o arunca unul altuia.

Raportul Curtii de Conturi demonstreaza insa ca conducerea Uniunii nu a -jucat- tocmai fair-play nici la Bucuresti. In perioada in care se afla la guvernare, Uniunea si-a rotunjit buzunarele cu fonduri scoase de la buget pe doua cai: o data ca formatiune parlamentara si a doua oara ca organizatie culturala reprezentanta a minoritatii maghiare din Romania. Pata pe impresia de legalitate impecabila, pe care liderii UDMR incearca sa o pastreze permanent, a fost stearsa de Cabinetul Ciorbea cu cel mai eficient detergent: o ordonanta de urgenta care a legalizat gestul Uniunii.

Legi in loc de fonduri

De cand calimera guvernarii s-a schimbat, in 2000, si apetitul UDMR pentru fonduri din surse duble s-a micsorat. Uniunea si-a mai amagit insa foamea de avantaje -politically correct- prin bonusurile de natura legislativa pe care le incaseaza si in prezent in virtutea Protocolului incheiat cu PSD. Afirmatia conform careia Uniunea a obtinut in doi ani de mariaj politic cu social-democratii mai mult decat in patru ani de concubinaj la guvernare cu defuncta coalitie a devenit pentru sefii UDMR un motiv de mandrie, iar in partid s-a tranformat, deja, intr-o platitudine. De succesul actualului status quo depinde insa soarta in partid a actualei conduceri, care si-a asumat raspunderea in fata CRU pentru modul in care a inteles sa construiasca relatia cu PSD. Pe de alta parte, PSD a inceput, deja, sa dea de inteles ca Uniunea nu poate intinde la nesfarsit coarda -bunavointei- social-democrate, ca o prima limita fiind fixat articolul 1 din Constitutie.

Pentru rromi, nema para europeni

In fiecare an, rromii primesc de la Guvern aproximativ sase-sapte miliarde de lei. Desi cutreiera Europa in cautarea unui trai mai bun, aici au bani pentru actiuni culturale, intretinerea sediilor, activitati cu caracter educativ, revista etc. Anul trecut, in primavara, a fost elaborata -Strategia de Dezvoltare a Rromilor-. A ramas la stadiul de act normativ, fara acoperire financiara, cel putin deocamdata. -Guvernul nu mai are interes. Desi am semnat un protocol cu PSD, totul a ramas la stadiul declaratiilor. Ne mai mangaie din cand in cand pe crestet, ca suntem cuminti, si atat-, declara Nicolae Paun, presedintele Partidei Rromilor.

Uniunea Europeana aloca fonduri pentru sprijinirea minoritatilor. -N-am primit mai nimic. Din *90 incoace, 15% din bani au ajuns la noi, restul s-au dus pe diferite programe, carti, sondaje de opinie, altii au ajuns la ONG-uri profesioniste in a manipula bani. Noi la Comisia Europeana avem sold debitor-, spune Paun. Pana cand rromii nu vor ajunge o forta politica, nimic nu se va schimba. Integrarea in societate este un subiect delicat. -Daca e unul mai negru, ca l-a uitat ma-sa mai mult la soare, gata! E hot, nu-l angajeaza nimeni.- De mult timp rromii bat Europa in lung si-n lat, sperand sa castige bani sa se intretina. -Cainele de la cantina nu pleaca. Dar daca n-au bani si aud ca in alte tari e mai bine, ce sa faca?- Din afara e usor sa privesti lucrurile, dar -ce-ar fi ca domnul Nastase sa se puna in locul unui rrom care are cinci copii acasa, care seara n-are paine sa le puna pe masa-, sugereaza presedintele rromilor.

In Romania traiesc aproximativ 1.500.000 de rromi, conform statisticilor Partidei, dar -suntem doar o masa de manevra. Toti se plang ca stricam imaginea Romaniei in Occident. Pai sa zica ?çmerci?ê ca nu le spargem bancile. Cersetori exista in toata Europa, dar aia sunt profesionisti, sunt mai elevati. De aia nu se ia nimeni-. Previziunile presedintelui sunt sumbre. -La nivel diplomatic, tot discuta cum sa rezolve problema imaginii, dar nu zice nimeni ca, de fapt, vor exterminarea noastra.-