La mai bine de trei ani si jumatate de la vestita privatizare, Societatea Nationala de Telecomunicatii RomTelecom are inca de suferit de pe urma contractelor incheiate chiar inainte de vanzare cu fel de fel de firme-capusa. In urma unui astfel de -intelegeri-, RomTelecom este astazi dator statului cu aproximativ 80 miliarde de lei, imensul prejudiciu fiind adus in urma unei colaborari cu societatea comerciala Ar-Thema, un simplu SRL. Afacerea, pusa la cale chiar inainte de vanzarea pachetului de actiuni catre investitorii greci, a avut ca scop corectarea si intretinerea bazei de date a abonatilor operatorului national de telefonie.
Cu toate ca, initial, contractul era benefic activitatii RomTelecom, afacerea -fisierelor de abonati- s-a dovedit in timp una extrem de paguboasa pentru societatea din curtea statului. Si asta pentru ca, dupa ce SRL-ul s-a achitat de principala obligatie, si anume punerea la punct a intregii baze cu abonatii RomTelecom, a profitat din plin de ignoranta cu care unii dintre fuctionarii RomTelecom au tratat modul de derulare a contractului. Lunar, firma partenera trimitea facturi supradimensionate conducerii RomTelecom, care semna cu seninatate, desi erau in joc milioane de dolari. Naivitatea de care a dat dovada conducerea RomTelecom, ridica semne de intrebare asupra -necunoasterii- situatiei exacte a contractelor pe care operatorul de telefonie le incheiase in perioada pre-privatizare. Si asta pentru ca investitorului grec i-au trebuit nici mai mult, nici mai putin de doi ani si jumatate pentru a realiza faptul ca din contractul cu Ar-Thema, RomTelecom era jecmanit pe fata. Asa s-a ajuns ca, in decurs de un an prin derularea acestei afaceri, firma privata sa goleasca bugetul operatorului de telefonie cu peste 30 miliarde de lei. Nu trebuie uitat ca un astfel de contract putea trece -neobservat- pe sub nasul directorilor din compania de stat. Acest lucru putea fi posibil doar daca in spatele afacerii se aflau persoane din sfera de putere a Executivului, care stiau exact modul de a scoate bani frumosi de pe spinarea RomTelecom. Or, Ar-Thema este condusa de Angela Craciun, una dintre permanentele prezente ale delegatiilor guvernamentale, cunoscuta si pentru implicarea in spatiul mediatic romanesc cu revista -Indigo-.
De la momentul privatizarii operatorului national de telecomunicatii, mai exact sfarsitul anului 1998, imaginea RomTelecom a continuat sa se erodeze treptat, pe fondul parafarii de catre statul roman a unui contract de vanzare-cumparare ce a asigurat investitorului grec puteri absolute in privinta managementului. Asa s-a facut ca grecii au obtinut dreptul de a majora tarifele dupa o formula care le-a asigurat timp de doi ani venituri impresionante, ca au facut investitii utilizand cu prioritate echipamentele furnizate de firmele grecesti, cu toate ca in multe cazuri acestea nu se justificau din punct de vedere economic. Dupa aproape patru ani de la momentul privatizarii, RomTelecom se confrunta cu o situatie financiara critica, valoarea obligatiilor de plata totalizand 650 milioane de dolari. Pentru ca au avut managementul, grecii sunt invinuiti acum de faptul ca au adus operatorul de telecomunicatii in aceasta situatie uitandu-se ca o contributie importanta au avut-o diversele grupuri de interese din sectorul romanesc de comunicatii, care isi deruleaza o buna parte din afaceri pe spatele societatii nationale. Exista speculatii conform carora aceasta ar fi cea mai puternica motivatie ce sta la baza tergiversarii de catre actualul ministru de resort a realizarii unei majorari de capital care sa asigure partenerilor greci controlul asupra pachetului majoritar. Este aproape cert ca in momentul in care ar deveni proprietarul a 51% din actiunile RomTelecom, investitorul grec nu ar mai tolera derularea unor contracte dezavantajoase, doar pentru faptul ca in spatele unor firme se afla persoane influente de la putere. Contractul cu o un banal SRL vine in sprijinul afirmatiilor, dovedind o mica parte din modul in care RomTelecom este inca devalizat de firmele-capusa. Incheiat cu firma Ar-Thema International SRL, contractul pe care grecii l-au -asistat- ani de zile are la baza, probabil, puternice radacini din mediul politic. Surse bine avizate ne-au declarat ca Angela Craciun, cea care detine firma, a fost in permanenta prezenta in mai toate delegatiile guvernamentale, indiferent daca acestea aveau caracter economic sau nu.
Contractul scos la lumina de autoritatile statului abilitate in a descoperi evaziunea fiscala -produsa- de marile companii ale statului a fost semnat de conducerera SNTc RomTelecom in 28.05.1998 si firma Ar-Thema International SRL. Trebuie spus inca din start ca, de aceasta data, pacalitul este RomTelecom care, in urma incheierii acestui contract cu o firma care s-a dovedit a fi capusa, are de platit in prezent aproape 80 miliarde de lei, suma reprezentand obligatii catre bugetul de stat. Incheiat chiar cu cateva luni inainte de momentul privatizarii RomTelecom, contractul se dovedea la prima vedere unul inofensiv si rentabil pentru operatorul de telecomunicatii daca, evident, nu ar fi fost speculat de firma partenera. Culmea este ca o data incheiat contractul, investitorului grec i-au trebuit mai mult de doi ani si jumatate pentru a realiza faptul ca RomTelecom era jecmanit, facturile platite pentru serviciile prestate de Ar-Thema International fiind in mod regulat umflate. Printr-un mecanism extrem de simplu, dar cu atat mai greu de depistat, societatea Ar-Thema a reusit sa incaseze suplimentar, anual, aproape 40 miliarde de lei.
Potrivit contractului nr. 557/57A, Ar-Thema International avea obligativitatea ca, incepand cu luna iunie 1998, sa asigure corectarea, prepaginarea si actualizarea bazei de date necesare tiparirii cartilor de telefon pentru Directiile de comunicatii teritoriale sub forma listei abonatilor pe suport magnetic. Printr-un act aditional la obiectul contractului-cadru, se mai adaugau cateva obligatii ale prestatorului, ca de exemplu -asigurarea, intretinerea, completarea si reactualizarea lunara a bazelor de date la toate Directiile de Telecomunicatii teritoriale, dar si furnizarea la cerere a unor corectii in regim de urgenta, precum si transpunerile in fisier text pentru judetele solicitate la tiparire-.
Mai clar, firma Ar-Thema trebuia sa verifice si sa actualizeze lista cu fisierele de abonati telefonici, urmarind ca toate modificarile survenite in fiecare luna sa fie retransmise fiecarei Directii teritoriale, acestea urmand sa le opereze in sistemul informatic propriu. Intelegera a fost asiguratorie pentru Ar-Thema, care, in baza unei clauze contractuale, si-a luat marja de siguranta de a factura lunar minimum 150.000 de prelucrari, si asta indiferent daca numarul modificarilor era sub acest nivel. Pentru -serviciile- prestate, societatea nationala de telefonie platea pentru fiecare abonat prelucrat cate 0,082 dolari la cursul BNR din data emiterii facturii fiscale, pret care, la un volum de aproximativ 4,5 milioane de abonati la nivel national, a dus la incasari anuale record pentru un SRL anonim, de nivelul a 4,5 milioane de dolari.
Schema afacerii
Procedura de lucru stabilita intre cele doua societati evidentiaza rolul destul de limitat pe care il avea Ar-Thema, mai ales dupa ce s-a incheiat prima etapa, in care a fost corectata si completata intreaga baza de date a RomTelecom. Pentru ca nu trebuie uitat ca toate modificarile survenite erau semnalate intr-o prima faza tot de RomTelecom, pentru ca toate actele pe baza carora se faceau aceste schimbari (ex: cererile de schimbare a titularului de contract) ajungeau la operatorul de telecomunicatii. Concret, Directiile de Telecomunicatii teritoriale trimiteau prin e-mail catre Ar-Thema, in primele doua zile ale fiecarei luni calendaristice, bazele de date. Ar-Thema prelua bazele de date, le analiza si trimitea inapoi spre corectie la Directiile de Telecomunicatii erorile gasite. Dupa primirea corectiilor, Ar-Thema prelucra si actualiza bazele de date pe care ulterior le preda in data de 10 ale lunii – sau in prima zi lucratoare dupa aceasta data – la Departamentul de Servicii si Produse Clienti Rezidentiali, inscriptionate pe CD. Transpunerea bazelor de date in fisere text pentru judetele solicitate la tiparire se efectua intre 11 si 30 ale lunii.
Contractul s-a derulat in limita legalitatii in prima faza, cand SRL-ul a pus la punct toata baza de date a clientilor RomTelecom. Este vorba de perioada august 1998 – martie 1999, cand nu toate Directiile din teritoriu ale RomTelecom au reusit sa transmita la timp, conform prevederilor contractului, baza de date, mai bine zis fiserele de abonati, astfel ca prelucarea acestora de catre Ar-Thema s-a realizat treptat, pe masura primirii acestora. In aceasta etapa, numarul de prelucrari facturate de firma angajata a fost egal cu cel al numarului de abonati transmisi de DTc-uri. Practic, in acest interval de opt luni toate DTc-urile au transmis cel putin o data bazele de date spre prelucrare, astfel ca la finele acestei perioade baza de date la nivel national fusese prelucrata integral. Acesta poate fi considerat -momentul zero- al contractului, de la aceasta data Ar-Thema incepand sa factureze nejustificat prelucrarea lunara a intregii baze de date si nu numai a modificarilor intervenite.
O tara intreaga facturata
Cu alte cuvinte, facturile emise de firma in cauza au ajuns sa totalizeze, de exemplu, la sfarsitul anului 1999 un numar de prelucrari suplimentare de aproximativ 23 de milioane, si asta in conditiile in care in mod normal numarul acestor prelucrari trebuia sa se reduca drastic dupa punerea la punct a bazei de date, operatiune ce a avut loc in primele luni de derulare a contractului. Ce s-a intamplat? Incepand cu aprilie 1999 si pana la sfarsitul anului s-a constatat ca Directiile de Telecomunicatii teritoriale au transmis spre prelucrare lunar intreaga baza de date a fisierului de abonati. Ar-Thema, in loc sa ia banii RomTelecom-ului doar pentru prelucrarea abonatilor in cazul carora au survenit modificari, asa cum ar fi fost normal, factureaza totalul abonatilor la nivel national. Deci, lunar, bazele de date transimse de DTc-uri figurau, conform facturilor emise de firma angajata, ca fiind prelucrate in totalitate, desi Ar-Thema nu facea decat sa opereze in baza de date pusa la punct in perioada de inceput a contractului, schimbarile comunicate de Directiile teritoriale. S-a ajuns astfel ca din aprilie si pana in decembrie 1999, potrivit facturilor fiscale eliberate de Ar-Thema catre RomTelecom, numarul de prelucrari sa fie aproape identic cu cel al clientilor inscrisi in baza de date, diferentele fiind de maximum 5.000 de prelucrari pe parcursul unei luni. Practic, acest lucru a fost cel mai greu de probat, din cauza ca au fost necesare toate evidentele lunare de la toate Directiile teritoriale, pentru a le putea confrunta cu facturile existente la nivelul central al RomTelecom. Cele mai reprezentative exemple au fost cele identificate in Directiile judetelor Bacau, Brasov, Iasi, Sibiu. La nivelul judetului Bacau, in aprilie si mai, factura lunara a evidentiat ca fiind efectuate prelucrari de 113.240 si respectiv 113.742, in timp ce numarul abonatilor inregistrati a fost de 113.780 si 114.152. Aceeasi situatie s-a inregistrat la toate Directiile teritoriale ale RomTelecom, de unde si concluzia ca, desi societatea de telecomunicatii nu ajunsese la recordul de a avea abonati intreaga populatie a tarii, firma partenera Ar-Thema a prelucrat suplimentar 22,9 milioane de abonati. Pentru aceasta manevra, RomTelecom a scos din buzunar 30,2 miliarde de lei.
Grecul s-a prins de manevra
Aceeasi situatie s-a perpetuat si pe parcursul anului 2000, mai precis pana in luna noiembrie, cand directorul general de la acea vreme, Vassilios Tsakoniatis, a sesizat nivelul exorbitant al cheltuielilor facute de societate pentru afacerea intretinerii bazei de date. Printr-o decizie trimisa tuturor Directiilor teritoriale de catre conducerea centrala a RomTelecom, s-a dispus ca transmiterea bazelor de date de la acel moment sa nu se mai faca integral. Directiile din teritoriu urmau, la ordinele Bucurestiului, sa transmita doar modificarile din fisierul de abonati, astfel incat sa nu se mai factureze intregul numar de abonati. In aceste conditii, anul 2000 a fost rupt in doua etape distincte: ianuarie- septembrie (cand facturarea s-a facut in plin, cu intregul numar de clienti RomTelecom la nivel national) si noiembrie-decembrie (cand s-a facturat acel minim de 150.000 de prelucrari lunare, conditie stipulata in contractul-cadru). Decizia transmisa in teritoriu de Tsakoniatis a scos la iveala cifra reala a numarului de prelucrari efectuate de Ar-Thema lunar, cifra care, in medie, se situa la aproximativ 80.000. Si totusi, acea marja de siguranta a facut ca SRL-ul sa factureze lunar cele 150.000 de prelucrari…
Cert este ca si in anul 2000 firma partener strategic a reusit sa incaseze de la RomTelecom, in pofida acelei directive, contravaloarea -prestatiilor- bagate pe gatul grecului pentru 23 milioane de prelucrari. Ingineriile au dus si de aceasta data la imbogatirea Ar-Thema cu alte aproape 40 miliarde de lei. Deci, in numai doi ani de zile de derulare a unui contract, SRL-ul Angelei Craciun a reusit sa adune in conturile ei nu mai putin de 70 miliarde de lei. Asta da afacere…
Cum contractul fusese prelungit pana la sfarsitul anului 2002, prin intermediul unui act aditional semnat la doar cateva luni de zile de la parafarea intelegerii initiale, derularea acestuia a continuat si in primele luni ale lui 2001, mai precis pana in luna august, cand anchetatorii au intrat pe firul manevrelor. Chiar si sub nasul autortitatilor, Ar-Thema a continuat sa incaseze in plus 860 milioane de lei.
Statul, singurul perdant
Afacerea punerii la punct a bazei de date nu s-a lasat pana nu a zguduit din temelii relatiile dintre anchetatori si investitorul RomTelecom, -cutremurul- propagandu-se rapid si la nivelul Executivului si conducerii OTE din Grecia. Rapoartele intocmite de organele de control au relevat faptul ca RomTelecom trebuie sa plateasca statului diferente de 21,2 miliarde de lei ca impozit pe profit, 13 miliarde de lei din TVA si 43,5 miliarde de lei majorari de intarziere, calculate pana la inceputul anului 2002. Surse autorizate din mediul celor care au condus verificarile ne-au declarat ca, dupa finalizarea controlului, conducerea RomTelecom s-a vazut pusa in situatia de a contesta masurile anchetatorilor. Astfel, imediat dupa ce a luat la cunostinta faptul ca prejudiciul statului trebuie acoperit, actualul director general, Panagiotis Kargados, s-a autoinvitat in cabinetul ministrului de finante, Mihai Tanasescu, pentru a-i aduce la cunostinta ca nu dispune de banii datorati statului. In acest sens, dupa ce grecii din conducerea operatorului de telecomunicatii au fost sfatuiti sa faca o cerere de suspendare a platii, lucru pe care l-au si facut, ministrul Tanasescu a dat rezolutie negativa. Cu alte cuvinte, Finantele nu renunta la ideea de a-si recupera banii. Situatia a ajuns binenteles in Justitie, acolo unde procesul este in derulare. Avand in vedere pozitia intransigenta a Finantelor, singura sansa a RomTelecom este ca, la randul ei, sa-si recupereze paguba actionand in Justitie firma care le-a adus prejudiciile. Aceasta, evident, daca conducerea elena nu va considera ca are mai mult de castigat daca inchide ochii…
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
