Relatiile energetice dintre UE si Rusia, primul furnizor al tarilor europene de petrol si gaze naturale, se afla in centrul reuniunii de la Bruxelles, care-si incheie astazi lucrarile in prezenta reprezentantilor Rusiei, Norvegiei, Ucrainei, Nigeriei si ai Azerbaidjanului. Coincidenta a facut ca pe biroul de lucru de la Kremlin al presedintelui Vladimir Putin, sa se afle un raport privind situatia din sistemul energetic al tarii, text care sustine ca daca nu se va proceda la o majorare a preturilor interne la resurse energetice, Rusia se va confrunta incepand din 2007 cu o grava penurie de -aur albastru-.
In ultimul timp, cea mai provocatoare dintre temele de politica externa a incetat sa se invarte in jurul intrebarii -Ce ne facem cu Statele Unite-. Locul ei a fost luat de -Ce ne facem cu Rusia?-. Iar peste cateva zile, cand la 24 noiembrie, la Helsinki, se va desfasura summitul UE-Rusia, aceasta chestiune va fi prioritatea numarul unu al agendei de lucru. De modul in care vor evolua tratativele, de consistenta si seriozitatea propunerilor care vor fi formulate, va depinde in mare masura, nu atat viitorul raporturilor dintre Moscova si Bruxelles, cat si linistea europenilor privind livrarile de gaze naturale pe timp de iarna.
Dezbinare greu de reparat
De obicei, summiturile la care conducerea UE se intalneste cu reprezentantii altor tari, se deruleaza pasnic, fara convulsii, fara surprize. De aceasta data insa, disensiunile dintre cele 25 de state membre ale Uniunii sunt atat de profunde, incat nici macar nu au fost in stare sa adopte o pozitie comuna de negocieri in privinta viitorului acord cadru de colaborare si parteneriat cu Rusia. Dupa cum scria The Wall Street Journal, functionarii europeni sustin ca -teme de dialog sunt suficiente, dar daca se va intampla ca in prezenta lui Putin de cealalta parte a mesei, europenii sa demonstreze din nou incapaciate in a gasi un numitor comun in tratativele cu liderul de la Kremlin, de a-i spune acestuia raspicat si coerent ce anume se doreste de la Moscova, UE risca o dezbinare greu de reparat-.
O nevoie reciproca
Cererea tot mai mare de energie a Europei, unde rezervele de petrol din Marea Nordului au inceput sa scada, pune UE in fata perspectivei de a ajunge sa importe in cursul urmatorilor 15 ani 70% din necesarul ei energetic din Rusia. Este evident ca in momentul de fata, cand statele membre UE nu se pot lauda cu o diversificare a surselor lor de aprovizionare, acestea nu-si permit o rupere a convorbirilor cu Moscova. Lucru valabil si pentru Rusia: cu toate amenintarile ei ca in caz de negasire a unei cai amiabile, Kremlinul se va orienta spre Rasarit, cu precadere spre China, UE ramane pentru Moscova principalul partener comercial. Intr-un cuvant, UE si Rusia au nevoie una de cealalta. Restul este troc, este o targuiala pe viata si pe moarte. Este vorba de bani, de foarte multi bani, dar si de putere de influenta. Este cunoscut faptul ca cine detine controlul conductelor de transport, detine suprematia in luarea deciziilor politice. Aceasta este si marea teama a UE – ca autoritatile de la Kremlin sa nu ajunga sa le controleze prin intermediul gazelor si a petrolului livrat. Desigur, aceste bogatii apartin Rusiei. Nimeni nu contesta acest lucru. Dar in acelasi timp, acest noroc nu trebuie folosit ca instrument de aranjamente politice.
Pe baza de egalitate
Europenii doresc deci un parteneriat pe termen lung cu Rusia si vor, pe acest fundal, ca Moscova sa semneze Carta energiei, document elaborat in 1994, dar pe care Kremlinul refuza sa-l semneze. De ce ? Deoarece oficialii rusi sustin ca textul respectiv a fost, la data respectiva, aprobat de o Rusie care acum nu mai exista. Cea de atunci era vulnerabila si dependenta de ajutorul financiar al Occidentului. Cea de acum a reusit sa-si refaca economia, sa obtina independenta in promovarea politicii externe, sa redevina o putere mondiala. Si ca, avand in vedere aceste noi date, Carta trebuie modificata in functie si de dorintele ei. Adica: va permitem accesul la sistemul nostru de transport, dar dati-ne si noua voie sa patrundem pe piata europeana de distributie a gazelor naturale. Daca e parteneriat, atunci sa fie pe baza de egalitate in drepturi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
