Nevoiti sa se descurce cum pot, fara a avea sprijinul unor legi clare, care sa nu lase loc interpretarilor de tot felul, edilii din mai multe localitati au inceput sa ceara, tot mai vehement, autonomie financiara. Problema a fost pusa foarte transat la Sibiu, unde, in urma cu cateva zile, sapte senatori din Comisia de Administratie Publica au venit sa ia pulsul administratiei locale. Primarul Sibiului, Klaus Johannis, a ridicat problema trecerii tot mai multor servicii publice de sub autoritatea centrala la cea locala, fara asigurarea surselor de finantare. Edilii locali sunt nemultumiti si de faptul ca localitatile pe care le reprezinta beneficiaza de o cota infima din sumele uriase pe care le vireaza bugetului central. Ei dau ca exemplu rectificarea bugetara din august, care n-a facut altceva decat sa prelungeasca agonia in care se afla administratiile publice locale.
Guvernul a pasat toate pisicele in carca consiliilor locale
Cel mai important subiect abordat la Sibiu a fost cel al autonomiei financiare si al unui cadru administrativ coerent, a caror lipsa impiedica functionarea normala a administratiilor din teritoriu, mai ales ca Guvernul le transfera tot mai multe responsabilitati. -Ajungem in situatia sa jonglam cu resursele financiare si doar sa satisfacem minimum minimorum. Resursele care ar putea fi se cunosc: cota de TVA, impozitul pe salarii, diverse taxe si impozite sau diverse fonduri speciale pe plan local-, a aratat Klaus Johannis, primarul Sibiului.
Senatorul Denes Seres, presedintele comisiei de administratie publica, a recunoscut existenta acestor probleme si a dezvaluit ca, in prezent, o comisie de la Bucuressti discuta posibilitatea ca, la nivel local, sa ramana o cota din bugetul central pentru asigurarea unei autonomii financiare.
Totul pentru oala comuna
Edilii Sibiului au facut demersuri la autoritatile centrale pentru obtinerea unor cote din veniturile incasate la vanzarea caselor nationalizate din municipiu. Potrivit viceprimarului Gheorghe Tuluc, Sibiul a obtinut peste 40 miliarde de lei din vanzarea caselor nationalizate, insa toti banii au ajuns in bugetul central. -Am vandut case in Sibiu de 41 miliarde de lei, iar la nivelul judetului suma obtinuta este de circa 70 de miliarde. Toti banii s-au dus la centru, iar noi n-am luat nici un leu pentru a putea incepe constructia de locuinte. Am facut mai multe demersuri in acest sens pentru alocarea a macar 30% din aceasta suma, cu care Primaria putea incepe singura un ANL-, spune viceprimarul Tuluc.
Sibiul este unul dintre municipiile cu multe probleme sociale, iar alocarea unor sume din fondurile obtinute pe vanzarea de case ar fi urgentat constructia de locuinte.
Bani cu pipeta
In ciuda situatiei de colaps in care se afla majoritatea judetelor din tara, mult-asteptata rectificare bugetara din august n-a reusit decat sa mentina administratiile publice locale in stare de moarte clinica. Exemplele sunt graitoare. In locul necesarului estimat la 361 de miliarde, Clujul a primit doar 13,3 miliarde, suma total insuficienta, si aceasta avand drept destinatie plata cheltuielilor generate de organizarea recensamantului din luna martie. -Practic, in judetul Cluj nu intra nici un leu-, sublinia, nemultumit, presedintele Consiliului judetean, Gratian Serban, anuntand, totodata, ca, in urma nealocarii sumelor solicitate, la nivelul judetului Cluj se va renunta la subventionarea energiei termice livrate populatiei si a institutiilor de invatamant, aici intrand inclusiv plata salariilor profesorilor.
In cealalta parte a tarii, la Suceava, fata de solicitarile de 500 miliarde de lei, s-au alocat… 12,6 miliarde, drept pentru care un numar de 60 dintre cele 98 de localitati ale judetului nu au primit nici un leu. Un alt exemplu graitor este judetul Botosani, unul dintre cele mai sarace zone ale tarii, care a primit doar 8,2 miliarde de lei, suma care acopera doar aproximativ 1,5% din nevoile judetului.
Primaria Prahova, sub sechestru
In unele locuri chiar, putini bani se pierd prosteste, din cauza incompetentei unor primari. Exemplul cel mai graitor este Prahova, unde masinile si cladirile Primariei vor fi puse sub sechestru de administratorul Restaurantului Dealu Mare din Ploiesti, Radu Niculescu. Acesta a depus, in 1990, o cerere la Primarie prin care solicita cumpararea spatiului respectiv. Conform legii, autoritatile locale erau obligate sa faca o evaluare a imobilului si sa treaca la negocieri. Fostul primar Horia Toma a ignorat cererea cu pricina, atitudine adoptata si de actualul primar, Emil Calota.
Satul sa mai astepte un raspuns din partea edililor, Radu Niculescu a dat in judecata Consiliul local, Primaria si, personal, pe Emil Calota. Prin decizia numarul 2.374 din 27 august 2002, instanta i-a obligat pe parati la plata unor daune cominatorii in valoare de cinci milioane de lei pe zi, incepand cu data de 25 septembrie 2001. Sentinta este irevocabila. Acum, avand patalamaua la mana, Radu Niculescu va cere executorului judecatoresc desemnat sa puna sechestru pe masinile si cladirile Primariei si chiar pe ale primarului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
