Romania este una din regiunile cele mai active din punct de vedere seismic din Europa, fiind devansata doar de Italia si Turcia, se arata intr-un studiu elaborat de Asociatia Internationala a Inginerilor de Cutremure. De aceea si pentru ca multe cladiri construite inainte de razboi nu au suferit operatiuni temeinice de consolidare, riscul prabusirii unor imobile ramane ridicat, cu precadere in Bucuresti.
Activitate seismica mare pe metru patrat
Tara noastra este situata intr-o zona cu trei falii in suprafata pamantului. Platoul Peceneaga-Camena se misca in directia sud-sud-est, platoul Intramoezian spre NE, iar platoul Moesian (depresiunea Focsanilor), spre NV. La intersectia acestor trei platouri se afla zona Vrancea. Miscarile produse de platoul Moesian se afla la originea a aproximativ 95% din energia seismica a Romaniei.
Concentratia mare a activitatii seismice intr-o zona relativ mica, de numai 100/100 km, se mai gaseste intr-o singura parte a globului, in Hindu Kush din Himalaya. Marimea pierderilor provocate de cutremure nu este determinata numai de placile tectonice, ci si de interactiunea dintre magnitudine, intensitate, compozitia solului si structura cladirilor.
In zona Vrancea au fost observate doua tipuri distincte de cutremure: cele cu epicentrul mai departe de 70 km si cele cu epicentrul la cel mult 60 km. Cele din a doua categorie sunt mult mai frecvente, dar si mai putin periculoase din punctul de vedere al pagubelor cauzate. Datele culese de-a lungul timpului arata ca magnitudinea maxima a acestui tip de cutremur este de 7,5 pe scara Richter, ele avand loc la intervale de aproximativ 100 de ani.
Bucurestii, in zona de maxima intensitate
Raportul mentioneaza faptul ca Bucurestii se afla in zona de maxima intensitate, la care se adauga si solul instabil existent aici, compus in marea lui majoritate din sedimente. Centrul orasului este asezat pe un pat de argila, cu straturi superficiale de nisip si loes. In estul si nordul Bucurestilor intalnim un sol format din noroi, argila, nisip fin si pietris. Pe de alta parte, nisipul si pietrisul sunt prezente si in sudul orasului. De aceea, profilul solului este de natura a propaga variatele unde seismice in timpul unui cutremur.
In ceea ce priveste cladirile existente in Bucuresti, ele pot fi grupate in doua mari categorii: jumatate sunt cele construite pana in 1940, iar restul in perioada comunista.
Prima categorie, unde tehnologia de constructie s-a bazat pe pereti din caramida, poate compensa numai fortele verticale ale unui cutremur. La cutremurul din 1977 s-au prabusit 32 de asemenea cladiri, iar cele care au ramas in picioare au suferit grave prejudicii la nivelul structurii de rezistenta. Raportul mentioneaza faptul ca exista in continuare 400 de cladiri construite inainte de 1940 in Bucuresti.
Fiecare cladire are o oscilatie naturala specifica si o frecventa si rezonanta specifice. Cu cat frecventa undelor seismice este mai aproape de rezonanta cladirii, cu atat este mai mare oscilatia constructiei. Aceasta intensificare a oscilatiilor naturale ale cladirilor conduce la o crestere semnificativa a riscului de prabusire.
In majoritatea cazurilor, structurile de rezistenta ale celor 30 de cladiri prabusite in Bucurestii anului 1977 erau extrem de slabite, deoarece stricaciunile provocate de cutremurul din 1940 si de razboi nu fusesera remediate. Totodata, multi stalpi de rezistenta fusesera daramati, din diverse motive legate de utilizarea spatiilor respective.
Cladirile construite in perioada comunista, din beton armat, cu doua pana la 16 etaje, au rezistat mult mai bine la cutremure, insa probleme exista si aici. Abia dupa ce s-au tras concluziile de la cutremurul din 1977 tehnologiile de constructie s-au imbunatatit considerabil. Nu se stie insa niciodata.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
