Presedintii Alexandr Lukasenko (Lituania) si Vladimir Kucima (Ucraina) au reusit sa-si asigure un renume celebru, mai putin dorit in zilele noastre: acela de cei mai inversunati cenzori. Organizatiile internationale ale jurnalistilor, precum si institutiile ce isi propun monitorizarea libertatii presei din lume ii plaseaza pe cei doi presedinti pe locuri fruntase in ceea ce priveste cenzura si relele tratamente aplicate presei, in general, si jurnalistilor, in special.
Pentru articole antiguvernamentale: munca silnica sau chiar pedeapsa cu moartea
Este aproape de necrezut ca la inceput de mileniu trei oamenii sa fie pedepsiti pentru opiniile lor. In Lituania sau Ucraina insa, cenzura este la ea acasa. Detaliile a doua cazuri extreme au trecut granitele acestor state care odata faceau parte din marea Uniune Sovietica. Este vorba despre cazul asasinarii lui Georgy Gongadze si al condamnarii, doi ani, la munca silnica a jurnalistului Viktor Ivaskievici.
Redactorul-sef al unei publicatii centrale din Lituania, Viktor Ivaskievici, este condamnat la doi ani de munca silnica pentru simplul motiv ca a promovat in publicatia aflata in subordinea sa articole mai putin favorabile Presedintiei lituaniene. Ivaskievici pare foarte suparat si nemultumit de decizia Curtii si, sustinand ca este vorba despre o condamnare politica si, implicit, de cenzura, doreste sa faca recurs. In conditiile in care problema Irakului a revenit in forta in actualitate, articolele care informeaza in legatura cu acest subiect nu prea sunt agreate de conducerea lituaniana. Mai ales daca acestea vorbesc de numeroasele incalcari ale embargoului american. Ziaristul condamnat acum la doi ani de munca in folosul comunitatii a scris despre numeroasele transporturi de armament puse la cale de conducerea tarii si care il aveau ca destinatar pe Saddam Hussein.
Cu astfel de stiri pe prima pagina, ziarul condus de Ivaskievici nu si-a acordat prea multe sanse. Pe langa condamnarea redactorului-sef, jurnalul a avut si el de suferit. Nu de putine ori se intampla in Lituania ca, odata depistate, anumite articole mai putin favorabile Guvernului sa nu ajunga pe tarabe sau chiar sa fie oprite in drumul lor de la tipografie la chioscurile de vanzare. Chiar si de pe tarabe se retrag uneori ziarele centrale din Lituania.
In conditiile date, comentatorii considera ca recursul lui Ivaskievici nu prea va avea sorti de izbanda. Cu atat mai mult cu cat unele cazuri asemanatoare au mai existat si nu au fost posibile nici un fel de masuri de indulcire a situatiei. In urma cu cateva luni, publicatia -Pagonia- a fost interzisa tot din cauza unor articole acide la adresa administratiei lui Lukasenko.
Lituania continua sa fie un stat extrem de centralizat si supus orientarilor ruse. Pentru a da un alt tip de exemplu in ce priveste centralismul, ar fi de amintit ca pana si concursurile de frumusete din aceasta tara sunt coordonate de ministrii Guvernului. Culmea povestii consta in faptul ca acest tip de concursuri sunt reglementate in Lituania de ordonante guvernamentale.
Kucima – spaima jurnalistilor
Vladimir Kucima, presedintele ucrainean, este mult mai dur decat colegul sau lituanian. El este acuzat chiar de lichidarea unui jurnalist. Ramasitele pamantesti ale ziaristului au fost descoperite intr-o padure din apropierea Kievului. Opozitia acuza Presedintia pentru savarsirea acestei omucideri.
Dincolo de acuzatiile care i se aduc, Kucima practica acelasi tip de cenzura ca si Lukasenko: ziarele care contin articole denigratoare la adresa Guvernului nu mai ajung in mainile cititorilor.
Circa 5.000 de protestatari s-au adunat zilele acestea in centrul capitalei, solicitand demisia presedintelui.
Steagurile galben-albastre ale Ucrainei fluturau alaturi de cele rosii ale comunistilor, reflectand cat de deschisa este Opozitia in acest stat fost comunist. Cel mai frecvent auzit slogan este -Jos Kucima-. Alte acuzatii pe care protestatarii le aduc presedintelui sunt coruptia si nedreptatea. Ei afirma ca administratia actualului presedinte aplica o cenzura extrem de severa publicatiilor din media.
Presedintele respinge categoric toate aceste acuzatii. Posturile de televiziune s-au solidarizat cu protestatarii si au incetat sa-si mai emita programele.
In acest timp insa, presedintele Kucima nici nu se afla in tara, fiind invitat la un forum economic, la Salzburg. Este foarte putin probabil ca un protest de acest gen sa-l determine pe presedinte sa demisioneze. Opozitia este oarecum slabita din cauza conducatorului ei, Viktor Yuschenko, care sustine protestele, dar incurajeaza dialogul cu Kucima.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
