Romanii tin terenurile nelucrate si nu accepta renta de la stat

Dupa retrocedarea terenurilor confiscate cu ocazia colectivizarii si care au apartinut fostelor CAP-uri, suprafata agricola a Romaniei s-a divizat in aproape cinci milioane de proprietari. Majoritatea acestora detin suprafete mult mai mici de 10 hectare, astfel ca, nu poate fi vorba de practicarea unei agriculturi performante, capabile sa faca fata fermierilor europeni. Pentru a eficientiza exploatatiile agricole, guvernul a incercat sa comaseze terenurile din circuitul agricol prin programul Renta viagera agricola. Premierul Tariceanu si-a asumat in parlament raspunderea pentru Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii, iar Uniunea Europeana a alocat fondurile necesare demararii acestui proiect. Insa principalii beneficiari, taranii cu varsta de peste 60 de ani, care nu mai au capacitatea fizica necesara sa-si lucreze corespunzator terenurile, nu se arata interesati de aceasta posibilitate.

Potrivit legii, pentru un teren in suprafata de un hectar, taranul care decide sa il vanda va primi anual, pana la sfarsitul vietii, echivalentul in lei a 100 de euro. Cei care isi vor da terenurile in arenda vor beneficia de o pensie de 50 de euro. Suma pare mica, dar daca luam in calcul costurile ridicate de productie, precum si productivitatea scazuta, vom vedea ca nivelul rentei alocate de Uniunea Europeana in acest sens se justifica. Totusi, potrivit datelor Oficiului National de Renta Agricola, din cei aproximativ cinci milioane de proprietari, doar 18.600 au inaintat cereri de acordare a rentei viagere. Nepasarea pare sa-i caracterizeze pe viitorii fermieri europeni, in conditiile in care nu s-au inghesuit nici pentru alocarea cotelor agricole.

Programul -Renta viagera- a fost implementat in vederea eficientizarii exploatatiilor prin comasarea terenurilor, astfel incat agricultura romaneasca sa poata iesi pe piata europeana. Insa, ca si in cazul cotelor, taranii nu s-au inghesuit sa solicite renta viagera.

Principalii proprietari vizati au fost cei ai caror varsta trece de 62 de ani, motivatia de baza fiind cea a incapacitatii fizice a acestora de a lucra terenurile detinute. Pentru un hectar de pamant vandut, proprietarul va primi 100 de euro pe an pana la sfarsitul vietii, iar daca va arenda aceeasi suprafata, va beneficia de o renta de 50 de euro.

Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, in tara se practica o agricultura de subzistenta pe aproximativ 5 milioane de hectare de teren. Majoritatea taranilor au in proprietate suprafete mai mici de 10 hectare si nu dispun nici de mijloace mecanizate de exploatare, nici de resursele financiare necesare achizitionarii unor materiale saditoare care sa le cresca productivitatea. De asemenea, proprietatile lor nu beneficiaza de sisteme de irigatii. Cu toate acestea, doar 18.600 de proprietari de terenuri agricole au depus dosare pentru dobandirea dreptului de a primi renta viagera, potrivit datelor de la Oficiul National de Renta Agricola. Dintre acestea, prin aproximativ 15.000 de dosare se solicita arendarea unei suprafete de 65.472 hectare, iar suprafata care urmeaza sa fie vanduta in baza legii nr. 247/2005 este de 13.900 de hectare, cat detin cei 3.720 de proprietari care au inaintat solicitari catre Oficiu. Alte aproape 7000 de dosare asteapta avizul Oficiului National de Renta Agricola. Bugetul prevazut pentru plata rentelor aferent anului 2006, este de 20 milioane de lei.

Taxa pe parloaga

Se pare ca principala motivatie in refuzul taranilor de a-si ceda dreptul de proprietate asupra terenurilor este suma destul de mica aferenta rentei. Insa, daca luam in calcul randamentul scazut si costurile ridicate pentru infiintarea unei culturi, atunci cuantumul sumelor alocate de Uniunea Europeana in acest sens se justifica. Chiar si in aceste conditii, o suprafata de 3 milioane de hectare a ramas nelucrata, ceea ce l-a facut pe fostul ministru al agriculturii Gheorghe Flutur sa afirme ca doreste introducerea unei taxe pentru cei care nu isi pastreaza terenul in circuitul agricol.

Ce spune legea

Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii prevede introducerea rentei viagere pentru fiecare proprietar de teren agricol cu varsta de peste 62 de ani, care detine mai putin de zece hectare. Cei care aleg sa isi vanda terenul vor primi 100 de euro, in vreme ce persoanele care opteaza pentru darea in arenda a suprafetelor detinute vor beneficia de o renta de 50 de euro. Plata se va face in transe anuale, efectuate in primul trimestru al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata, pana la decesul proprietarului de drept, intrucat Renta viagera agricola este personala si netransmisibila. Sumele alocate vor reprezenta echivalentul in lei, calculat ca medie a cursului de schimb al BNR din primul trimestru al anului in care plata trebuie efectuata. Cat priveste proprietatile mai mici de un hectar, renta va fi direct proportionala cu suprafata acestora. In conditiile in care proprietarul nu face dovada incheierii unui nou acord cu arendasul, legea prevede incetarea rentei viagere agricole pentru suprafetele arendate in termen de 30 de zile de la data expirarii acordului initial. Cei care detin terenuri agricole si doresc sa pastreze in exploatarea proprie o parte dintre acestea, au dreptul sa dispuna de o suprafata de pana la 0,5 hectare.

In familie

Totusi, legea permite vanzarea sau arendarea terenului catre un membru al familiei. Astfel, daca noul proprietar/ arendas inscrie suprafata in Registrul Fermelor, el poate beneficia de sprijin financiar din partea statului. Astfel, pentru aceeasi suprafata de teren agricol, o familie poate primi bani de la bugetul de stat de doua ori.

Pentru aplicarea dispozitiilor legii nr. 247/2005 a fost infiintat Oficiul National de Renta Viagera Agricola, care functioneaza ca directie in cadrul Agentiei Domeniilor Statului. Institutia are birouri la nivel judetean, care se ocupa de evidenta rentierilor agricoli, pe baza eliberarii unor carnete specifice. De asemenea, aceste birouri se ocupa si de plata rentei viagere agricole.