Summitul NATO de la Riga si-a incheiat ieri lucrarile, liderii celor 26 de state membre reafirmand angajamentul lor in Afganistan, cu scopul de a sustine guvernul presedintelui Hamid Karzai, dar fara a decide o suplimentare substantiala a trupelor lor. Pe de alta parte, reuniunea a lansat invitatii de aderare Bosniei, Serbiei si Muntenegrului, evitand sa faca acelasi lucru in privinta Ucrainei si a Georgiei.
Prezent la intalnirea la nivel inalt care a avut si securitatea energetica printre punctele inscrise pe ordinea de zi, presedintele Romaniei, Traian Basescu, s-a intalnit cu -axa-, discutand cu omologul sau de la Casa Alba, George Bush si cu premierul britanic Tony Blair. Intr-o declaratie publicata la incheierea sesiunii plenare, sefii de stat si de guvern prezenti in capitala Letoniei – prima fosta republica sovietica a carei teritoriu gazduieste o asemenea manifestatie – au exprimat -puternica lor solidaritate- si au promis sa asigure ISAF -forte, resurse si o flexibilitate de care ea are nevoie pentru a asigura succesul misiunii-. -Prioritatea NATO este de a contribui la pacea si stabilitatea in Afganistan-, au subliniat liderii Aliantei. A fost, de asemenea, aprobata ideea lansata de presedintele francez, Jacques Chirac, de creare a unui -grup de contact- pentru Afganistan. Aceasta structura va avea menirea de a stimula marile organizatii internationale si tarile vecine sa faciliteze dezvoltarea Afganistanului, impiedicand-o sa alunece spre o noua anarhie.
Forta de reactie rapida
In alta ordine de idei, summitul a decis, in termenii unei declaratii comune, crearea unei forte armate de reactie rapida de 25.000 de militari, capabila sa intervina operativ in rezolvarea crizelor din intreaga lume. Potrivit relatarilor agentiilor de presa, nu toti au primit declaratia cu entuziasm. Poate tocmai de aceea, secretarul general al NATO, Jap de Hoop Scheffer, s-a grabit sa sublinieze: -Modernizara fortelor noastre militare reclama noi investitii. Apararea nu este ceva ieftin-. Urmatorul summit va avea loc in 2008. Potrivit presedintelui Basescu, Romania va concura cu Portugalia pentru organizarea acestei reuniuni. Pana atunci, Alianta intentioneaza sa-si sporeasca pana la 28 numarul membrilor sai. Primii la usa se afla Croatia, Macedonia si Albania, asteapta Bosnia, Srbia si Muntenegru, ca participanti ai programului -Parteneriat pentru pace-.
Nou front diplomatic
Ultima zi a reuniunii nu a trecut fara emotii. Venite, culmea, din partea presedintelui Rusiei, Vladimir Putin. In ajun, se zvonise ca liderul de la Kremlin va ateriza la Riga pentru a-l felicita personal pe omologul sau francez, Jacques Chirac, cu ocazia zilei sale de nastere. Putin nu a venit insa. Iar daca este sa dam crezare presei moscovite, un popas la Riga nici nu figura pe agenda de lucru. De unde zvonul, atunci? Ziarele occidentale dadeau ieri de inteles ca manevra a fost una bine calculata, gandita pentru a testa -capacitatea de reactie- a NATO. -Chiar fara sa-si faca aparitia in Letonia, Putin a reusit sa demonstreze divizarea NATO-, concluzionau jurnalistii vest-europeni. Iar linia dezbinarii, explica -La Republica- intr-un articol intitulat -Putin la Riga – oaspete de piatra- – -il constituie politica pe care trebuie sa o aplice statele membre in relatiile cu Moscova, noul front al diplomatiei internationale-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
