In sfarsit, Chisinaul va deveni, pentru o zi, capitala Comunitatii Statelor Independente (CSI). Asta se va intampla luni, cu ocazia summit-ului CSI. Programata initial pentru 30 mai, reuniunea la nivel inalt a fost amanata, fara ca, la momenul respectiv, sa se specifice o alta data. Cum trebuia un vinovat, el a fost identificat in persoana lui Iurie Rosca, a carui formatiune politica, Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD), initiase mitingurile de protest de la Chisinau.
Numai ca intrevederea nu a avut loc din cu totul alte motive: in primul rand, nu toti liderii isi facusera temele. Problema este ca, in virtutea unei traditii instituite inca de primul presedinte al Rusiei, Boris Eltin, la fiecare astfel de intalnire, participantii trebuie sa prezinte propuneri de imbunatatire a activitatii CSI. In al doilea rand, data summit-ului s-ar fi suprapus cu un alt punct important al agendei de lucru a actualului locatar de la Kremlin, Vladimir Putin: vizita la Roma si semnarea, alaturi de presedintele Statelor Unite, George W. Bush, a noului acord de colaborare cu NATO. Acum, toate acestea sunt de domeniul trecutului. Constienta de importanta reuniunii, conducerea de la Chisinau a depus eforturi uriase pentru ca totul sa iasa bine. Mai ales ca, potrivit ministrului de externe al Republicii Moldova, Nicolae Dudau, autoritatile tarii spera ca respectivul summit va activiza procesele de integrare din interiorul Comunitatii.
Necesitate evidenta
-Pentru noi, colaborarea cu CSI reprezinta o necesitate evidenta, salutata atat de Uniunea Europeana, cat si de Consiliul Europei-, declara Dudau intr-un interviu pentru cotidianul -Vremia Novostei-. Nu trebuie uitat faptul ca, in ultimul timp, Chisinaul a incheiat cu partenerii sai din CSI -o serie intreaga de documente de colaborare, menite sa contribuie la ameliorarea situatiei economice a statului nostru-, a adaugat seful diplomatiei Republicii Moldova. -Din moment ce Occidentul nu pare deloc grabit sa investeasca in tara noastra, a trebuit sa ne orientam-, a explicat Dudau, in opinia caruia, una dintre prioritati o constituie consolidarea relatiilor de cooperare in domeniul energetic. -De exemplu, au inceput lucrarile de realizare a unui terminal petrolier pe Dunare. Este prevazuta si construirea unui port. Dar pentru finalizarea proiectului este nevoie insa de bani. Interesate de aceasta afacere s-au declarat cateva firme din Moscova. Pe de alta parte, am dori ca oleoductul ce transporta petrol caspic spre Europa via Ucraina sa tranziteze si teritoriul Republicii Moldova-, a subliniat ministrul moldovean. Iata de ce, a continuat el, in viziunea Chisinaului, cel mai important punct inscris pe agenda de lucru a summit-ului CSI este cel referitor la cooperarea energetica, -o cooperare capabila sa creeze garantii de securitate nationala nu doar pentru noi, ci si pentru alte state-membre CSI-. Intrebat daca la precizata intalnire la varf va fi abordata si problema transnistreana, el a raspuns negativ. -Dar este mai mult ca sigur ca disputa dintre Chisinau si Tiraspol va fi analizata cu prilejul intrevederilor neoficiale dintre presedintii Republicii Moldova, Rusiei si Ucrainei, Vladimir Voronin, Vladimir Putin si Leonid Kucima. Tot atunci va fi analizat si stadiul negocierilor pe marginea proiectului de solutionare a conflictului din stanga Nistrului-, proiect avansat de OSCE si care presupune federalizarea Republicii Moldova.
Kucima, dispus la orice compromis
Ca problema energetica va domina apropiatul summi al CSI o demonstreaza si faptul ca la Chisinau va fi supus dezbaterii noul acord semnat, in ajun, de Rusia si de Ucraina, privind crearea unui consortiu international pentru transportul gazelor naturale spre Europa. Initial, s-a vorbit inclusiv de cooptarea la proiect a unor state din UE, in special a Germaniei si Frantei, cancelarul Gerhard Schroder dandu-si chiar acceptul. Ar fi fost o ocazie excelenta pentru Kiev de a obtine mijloacele necesare modernizarii sistemului sau de conducte de gaze. In plus, Ucraina ar fi avut posibilitatea sa pastreze controlul asupra partii sale din proiect. Numai ca un asemenea scenariu nu era pe placul Moscovei. Prin urmare, s-a renuntat la ideea atragerii altor parteneri, urmand ca Rusia si Ucraina sa decida cum isi vor imparti responsabilitatile si beneficiile. Si asa a inceput circul. In timp ce Moscova insista pe paritate, Kievul ar vrea sa intre in posesia pachetului majoritar de actiuni. Care va fi, pana la urma, solutia, nimeni nu stie, discutiile purtandu-se departe de urechile indiscrete nu doar ale presei, dar si ale expertilor in domeniu. Ambasadorul Rusiei la Kiev, Viktor Cernomirdin anunta, recent, ca a fost depasita o mare parte din divergentele aparute. Se poate, a venit replica comentatorilor, dar, s-au aratat ei curiosi, la ce-i trebuie Ucrainei un consortiu care sa nu-i aduca nici un profit. -Kucima este dispus la orice pentru a se mentine in functie, netezind astfel calea spre putere a succesorului sau la fotoliul prezidential-, au explicat analistii. In ce priveste Rusia, semnarea acordului ii va spori influenta economica si, implicit, cea politica.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















