Din perspectiva integrarii europene, Constitutia este prima lege care trebuie sa fie modificata. Din doua motive: in primul rand, pentru ca statul roman va trebui, intr-adevar, sa cedeze o parte a suveranitatii sale catre institutiile politice europene; in al doilea rand, pentru ca organizarea institutionala nu este suficient de europeana, in sensul democratizarii ei. Integrarea europeana inseamna, asadar, mai putina independenta. Or, acest lucru a fost foarte vizibil cu ocazia dezbaterii privitoare la statutul Curtii Penale Internationale. Romania, care nu este membra a Uniunii, a semnat un acord bilateral cu SUA, in pofida recomandarilor de atunci ale oficialitatilor de la Bruxelles. Daca Romania ar fi fost membra a UE, atunci nu ar mai fi putut face acest lucru si ar fi trebuit sa astepte, in prealabil, o dezbatere interna a UE, asa cum au facut, de pilda, Marea Britanie sau Italia.
De altfel, diplomatia romaneasca a invocat propria suveranitate atunci cand a raspuns criticilor europene. Integrarea pretinde, asadar, o cedare de suveranitate, ceea ce nu ar trebui insa sa insemne o limitare a libertatilor. Mai inainte de a se integra in UE, Romania ar trebui sa fie sigura ca impartaseste aceeasi viziune politica si filozofica cu Europa Occidentala. Vor exista, de asemenea, limitari in ceea ce priveste politica bugetara, referitoate la deficit si la dimensiunea cheltuielilor si am putea prevedea de pe acum ca acest lucru ar putea starni dezbateri aprinse in fiecare an. Iar aderarea la zona euro va implica, de asemenea, o aliniere la politica monetara comunitara. Avantajele aderarii ar trebui insa sa fie foarte clare si sa poata contrabalansa anumite dezavantaje particulare.
Cedarea suveranitatii ar trebui privita, asadar, ca un gest de libertate si ar tine mai curand de spiritul viitoarei Constitutii decat de litera ei. Dar si in litera ei, Constitutia va trebui sa cuprinda prevederi precise referitoare la relatia dintre cetatenii romani si cei ai UE. Pozitia traditionala a statului national care ofera o pozitie avantajoasa propriilor cetateni va trebui abandonata. Cetatenii romani nu vor mai avea nici un privilegiu fata de cetatenii altor state din UE. De exemplu, Romania va trebui sa accepte posibilitatea ca un cetatean francez sau german sa cumpere terenuri in Romania. Tratatul de la Amsterdam, care reglementeaza chestiunea, permite achizitionarea proprietatilor funciare situate pe teritoriul unui stat membru de catre resortisantul altui stat membru. Dar, deocamdata, potrivit textului Constitutiei romanesti din 1991, nici un cetatean strain nu poate deveni proprietar de pamant in Romania.
La vremea respectiva, subiectul a provocat dezbateri aprinse, deoarece lucrurile nu sunt lipsite de probleme. Oficial, Romania a cerut, in documentele sale de pozitie transmise la Bruxelles, o perioada de tranzitie pentru liberalizarea completa a pietei pamantului in Romania. Asadar, este posibil ca textul viitoarei Constitutii sa prevada posibilitatea aceasta, dar, practic, autoritatile romane sa ceara celor comunitare sa accepte amanarea punerii ei in practica. Guvernul se teme ca strainii vor cumpara foarte mult pamant in Romania, unde preturile sunt relativ scazute si ca economia agricola autohtona va avea de suferit. Cei cu viziune mai liberala sustin, in replica, ca numai prin liberalizarea completa a pietei pamantului agricultura din Romania va reusi sa atraga investitiile de care are nevoie si ca viziunea nationalista a Guvernului actual este perimata.
In orice caz, faptul ca Guvernul accepta sa adopte un principiu, dar cere, totodata, amanarea punerii lui in practica, arata ca Romania se grabeste putin cu negocierile de aderare. Egalitatea aceasta in drepturi cu cetatenii UE va trebui sa se reflecte si in drepturile electorale. Altfel spus, Constitutia va trebui sa ingaduie unui cetatean britanic, de exemplu, sa candideze la Primaria unei comune. Sau, ceea ce va provoca probabil discutii mai aprinse in Romania, un cetatean ungar va putea fi primarul unei comune din judetul Covasna, dupa cum si un bucurestean va putea, desigur, sa candideze la alegerile comunale din Ungaria. Pana acum, nici macar romanii care si-au pierdut cetatenia din cauza exilului nu au putut candida pana nu au cerut formal redobandirea cetateniei romane. De asemenea, statul roman va renunta la dreptul sau de a nu-si extrada cetatenii. In viitor, un cetatean roman va putea fi extradat daca o instanta germana sau spaniola va cere acest lucru.
In sfarsit, asa cum aratam la inceput, organizarea institutiilor va trebui sa tina seama de criteriile europene. Iar Constitutia va trebui sa tina seama de separarea puterilor in stat cu mai multa rigoare decat in prezent.
Horatiu Pepine
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
