Partidele parlamentare nu au reusit sa isi armonizeze inca punctele de vedere referitoare la alegerile pentru Parlamentul European. Asta in conditiile in care toti actorii politici majori din Romania au declarat ca este necesara adoptarea legii in actuala sesiune parlamentara, adica luna aceasta. Comisia pentru elaborarea proiectului legislativ privind alegerea europarlamentarilor se afla intr-un blocaj politic si reprezentantii partidelor au convenit sa initieze o noua runda de negocieri in cadrul grupurilor parlamentare. Vor exista intalniri informale intre liderii grupurilor parlamentare, doar-doar se vor gasi pe ultima suta de metri unele principii comune in privinta modificarilor aduse legii.
Razboiul politic conduce insa la o lege care nu prea are nici in clin, nici in maneca cu felul in care isi aleg tarile europene reprezentantii in parlamentul de la Bruxelles.
Discutiile din comisia speciala pentru elaborarea legii referitoare la alegerea europarlamentarilor se indreapta catre un sistem electoral cu vot proportional, pe lista blocata, la nivel national. Numai ca la o scurta privire in ograda europeana, reiese ca doar cinci tari europene isi aleg europarlamentarii dupa sistemul electoral cu lista blocata, intr-o singura cirumscriptie, adica modelul catre care tinde legea romana a alegerilor pentru PE. Este vorba despre Estonia, Portugalia, Slovacia, Spania si Ungaria.
Practica europeana
In sistemele electorale folosite in cele 25 de state membre ale UE in alegerile pentru PE, toate sunt cu reprezentare proportionala. Tendinta europeana in materie nu este insa sistemul electoral cu -lista blocata-, 16 din tarile UE folosind votul preferential sau multiplu. Referitor la circumscriptii, cu exceptia Spaniei, tarile cu peste 20 de milioane de locuitori folosesc scrutinul organizat la nivel regional. Nici aici legea intocmita de parlamentarii romani nu este pe lungimea de unda europeana.
Cele mai multe tari din UE au optat insa pentru sistemul proportional cu scrutin de lista si vot preferential. Insa, tari precum Franta, Marea Britanie, Germania, tari cu peste 20 de milioane de locuitori, au folosit votul pe lista blocata, in mai multe regiuni, care permite cel mai scazut nivel de implicare a alegatorului in selectia celor care ajung sa fie alesi. La fel procedeaza si Italia sau Polonia. Ţarile care folosesc sistemul de vot proportional cu lista neblocata intr-o singura circumscriptie sunt Austria, Cehia, Cipru, Danemarca, Grecia, Letonia, Lituania, Olanda, Slovenia, Suedia, iar Belgia si Finlanda au optat pentru acest sistem, dar in mai multe circumscriptii.
Recomandari europene
Romania a primit din partea UE unele directii referitoare la desemnarea candidatilor pentru PE. Prima directiva face referire la faptul ca alegerea reprezentantilor in PE trebuie sa se realizeze printr-un sistem bazat pe scrutinul de lista sau prin sistemul cu vot unic transferabil. De asemenea, in alegerile pentru PE, nu se pune problema reprezentarii electoratului dintr-o anumita circumscriptie, parlamentarul fiind reprezentantul Romaniei. Celelalte sugestii europene se refera la faptul ca teritoriul tarii poate fi subdivizat in mai multe circumscriptii daca nu afecteaza caracterul proportional al rezultatelor alegerilor, dar si ca pragul electoral nu trebuie sa depaseasca 5%.
Semnificatia prevederilor din legea alegerilor pentru PE
Comisia pentru elaborarea Codului electoral se afla in fata mai multor initiative contradictorii referitoare la modalitatea de alegere a europarlamentarilor romani. Varianta adoptata de Comisia comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea europarlamentarilor este de vot proportional pe lista blocata, la nivel national, cu prag electoral de 5%.
Votul proportional, una dintre deciziile cu care pare sa fie de acord majoritatea partidelor, presupune impartirea mandatelor pentru PE in functie de voturile obtinute in alegeri de toate partidele care au depasit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate.
Circumscriptie nationala
Prima chestiune sensibila o reprezinta organizarea alegerilor intr-o singura circumscriptie electorala, nationala. Decizia alegerilor pe circumscriptia electorala echivalenta teritoriului Romaniei nu este agreata de PSD, care sustine constituirea a opt circumscriptii electorale arondate celor opt regiuni de dezvoltare economica a tarii. De asemenea, si PNL, care sustine lista nationala, a dat totusi semne ca ar putea fi de acord cu mai multe circumscriptii. PSD a argumentat faptul ca, in actuala forma, legea nu permite alegatorilor sa faca o selectie reala a candidatilor. Dat fiind faptul ca, cel mai probabil, cetatenii vor cunoaste maxim 4-5 nume din lista de 45 de persoane prezente (35 de deputati + 10 supleanti), deputatul PSD Vasile Puscas (foto1) a sustinut necesitatea organizarii alegerilor la nivel regional.
Lista blocata
O alta controversa o reprezinta cele doua tipuri de scrutin de lista: cel al listelor blocate sau votul preferential. Comisia a decis ca participantii la alegerile europene vor participa pe baza listor blocate (inchise), sistemul clasic utilizat intre 1990 si 2004 la alegerile parlamentare nationale si acelasi tip de vot dupa care sunt alese autoritatile administratiilor publice locale. Acest lucru inseamna ca fiecare partid se va prezenta la alegeri cu o lista de candidati, valabila pentru intreaga tara si, in functie de procentul de voturi obtinut, i se va repartiza un numar de mandate de europarlamentar. Sistemul listelor blocate presupune ca alegatorul este obligat sa voteze lista de candidati propusa in intregime, fara sa poata sa o modifice in vreun fel. Solutia este agreata de PD, PNL, UDMR si PRM.
Insa PSD si PC sustin un alt tip de vot si anume cel preferential (alternaltiv) pe lista, care lasa alegatorului libertatea de a modifica doar ordinea candidatilor de pe lista electorala. Celelalte partide au respins ideea.
Prag electoral de 5%
Pragul electoral va fi de 5%, atat pentru partide, cat si pentru aliantele politice sau electorale. Aceasta a fost decizia Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative referitoare la alegerile pentru PE. -In sistemul alegerilor pentru Parlamentul European nu exista adaos de procente pentru aliante, asa cum exista in legislatia electorala interna-, a explicat presedintele comisiei, deputatul PNL Mihai Voicu (foto 2) . La alegerile pentru Parlamentul European pot participa si partidele extraparlamentare si candidati independenti, acestia din urma, pentru a obtine un mandat, avand nevoie de circa 200.000 de voturi.
Vesnica amanare
Deputatii au amanat ieri dezbaterea proiectului de lege privind alegerile pentru Parlamentul European, respins de Senat, pentru ca reprezentantii grupurilor parlamentare sa ajunga la un acord asupra acesteia in Comisia pentru elaborarea Codului electoral. Potrivit presedintelui comisiei, deputatul PNL Mihai Voicu, in cadrul dezbaterilor din comisie s-a convenit, prin vot, cu majoritate, ca scrutinul pentru alegerea reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European sa se faca in cadrul unei circumscriptii nationale si nu in cadrul mai multor circumscriptii regionale. El a aratat ca s-a convenit si asupra mentinerii pragului electoral de 5%, precum si a blocarii listelor. Potrivit liberalului, comisia nu a ajuns insa la un acord in ceea ce priveste cifra exacta a numarului de semnaturi care sa legitimeze candidaturile, si nici in cazul pozitiei PRM de a nu permite participarea organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale la scrutin, respectiv UDMR. Voicu a aratat ca asupra acestor elemente va decide plenul Camerei. Liderul Comisiei electorale a precizat ca o alta decizie care s-a luat a fost redactarea, de catre comisie, a unui raport suplimentar astfel, incat astazi sa se dezbata in plen propunerea legislativa. Mihai Voicu a spus ca parlamentul nu va da astazi votul final asupra legii alegerilor pentru PE, ci in cursul saptamanii viitoare, marti sau miercuri. Avand in vedere ca s-a convenit ca alegerile pentru Parlamentul European sa aiba loc pe 13 mai, este necesar ca legea care reglementeaza acest scrutin sa fie adoptata de parlament in actuala sesiune parlamentara, a adaugat Voicu. Propunerea legislativa pentru alegerea reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European este o lege organica si a fost respinsa de Senat. Propunerea este considerata prioritate legislativa pentru integrare, fiind dezbatuta in procedura de urgenta, iar Camera Deputatilor este Camera decizionala. Parlamentarii mai au timp pana la sfarsitul lunii sa o treaca prin ambele camere ale parlamentului.
Semnaturi pentru liste – doar pentru partidele neparlamentare
Comisia pentru elaborarea legii privind alegerile pentru PE a luat in discutie modalitatea de strangere a numarului de semnaturi pentru depunerea unei liste de candidaturi pentru PE.
Portavocea PSD a fost deputatul Vasile Puscas, care nu este membru al Comisiei, dar a fost prezent la intalnire in calitate de initiator al propunerii legislative agreate de pesedisti. Acesta a subliniat ca mentinerea obligativitatii strangerii a 200.000 de semnaturi pentru partidele parlamentare ar fi absurda, dat fiind faptul ca acestea au fost deja legitimate la alegerile parlamentare anterioare. Puscas a mentionat insa ca prevederea ar trebui pastrata doar in cazul partidelor neparlamentare, pentru a limita participarea la alegeri a unor partide mici, nereprezentative, care ar aduce dificultati de ordin tehnic. Deputatul PSD Anghel Stanciu a spus si el ca folosirea obligativitatii strangerii a 200.000 de semnaturi pentru partidele mici ar limita numarul formatiunilor politice care ar participa la campanie doar in scopul obtinerii de subventii de la bugetul de stat.
Intrucat obligativitatea strangerii de 200.000 de semnaturi ar putea fi interpretata ca neconstitutionala, in sensul ingradirii dreptului de a fi ales, deputatul PC Petru Calian (foto 3) a cerut abrogarea acestei prevederi.
UDMR s-a referit la modul de prezentare a listei cu candidati. In acest sens, liderul grupului Uniunii din Camera Deputatilor, Marton Arpad (foto 4), a precizat ca din moment ce semnaturile se vor referi la sustinerea listei de candidati si nu a partidului, o consecinta logica ar fi ca, pe fiecare pagina care va contine numele, datele si semnaturile sustinatorilor, sa fie mentionate numele tuturor celor 45 de candidati de pe lista, aspect care ar duce la dificultati tehnice.
Fara vot preferential
Presedintele comisiei, deputatul PNL Mihai Voicu, a reiterat punctul de vedere al liberalilor, anume respingerea introducerii votului preferential. Motivul invocat de PNL este ca o asemenea prevedere va duce la o competitie paguboasa intre candidatii aceluiasi partid si, implicit, la o risipa de resurse in interiorul partidelor. Voicu a adaugat ca PNL ar accepta, in cadrul unor posibile negocieri, solutia circumscriptiilor organizate la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, insa cu un algoritm de distribuire a mandatelor la nivel national astfel incat sa nu fie afectat principiul proportionalitatii.
Vicepresedintele comisiei, democratul Valentin Iliescu (foto 5 ), a spus ca mandatul sau din partea grupului PD este de a mentine legea in forma initiala intrucat votul pe lista blocata la nivel national este singurul care poate aduce beneficii maxime PD. Deputatul UDMR Marton Arpad a spus ca Uniunea nu sustine introducerea votului preferential deoarece ar crea probleme la constituirea unor aliante intre partidele mici, pentru ca schimbarea, de catre alegatori, prin voturile preferentiale pe care le exprima, a ordinii pe lista, ar face inutile eventualele negocieri in privinta pozitionarii pe liste. Liderul UDMR din Camera Deputatilor a adaugat ca introducerea votului preferential ar favoriza plasarea pe liste a unor personalitati din diferite domenii fara legatura cu politica (sportivi, cantareti, actori etc.), lucru care ar submina calitatea reprezentarii Romaniei in Parlamentul European.
Pesedistii au spus ca punctele de vedere prezente in cadrul grupului PSD nu sunt inca unitare, armonizarea parerilor urmand sa se realizeze in cadrul unor discutii viitoare. Deputatul PSD Vasile Puscas a precizat totusi ca schimbarea sistemului de vot ar permite o modernizare a clasei politice, lucru care ar duce si la cresterea interesului alegatorilor pentru alegeri. Reprezentantul PC, Petru Calian, a argumentat in favoarea introducerii votului preferential, precizand ca introducerea unui vot uninominal sau macar preferential, ar lua decizia numirii candidatilor de la presedintii partidelor si ar duce-o catre alegatori.
Reprezentantul grupului minoritatilor nationale, Varujan Pambuccian, a sustinut ca introducerea votului preferential ar duce la o faramitare a partidelor politice, aspect care ar avea implicatii negative pentru viata politica romaneasca.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
