Mărțișoarele, cadourile de 8 martie și nu în ultimul rând meditațiile date de către profesori elevilor pe care îi instruiesc la școală sunt o formă mascată de corupție, după cum se arată în Ghidul „Spune nu corupției“, realizat de Direcția Generală Anticorupție în colaborare cu Asociația ProDemocrația. Aceste gesturi nevinovate sau considerate astfel de către elevi, părinți și profesori reprezintă în esență forme incipiente de corupție care pot evolua ulterior la cumpărarea notelor, a examenelor și chiar a licențelor universitare, după cum ne arată realitatea zilelor noastre.
Astfel, potrivit ghidului, care urmează să fie prezentat în următoarele luni elevilor de clasa a XI-a din școlile bucureștene, „elevul învață din anturaj și chiar de la părinți să mituiască profesorul, iar profesorul se complace în această situație“. Un exemplu în acest sens este cel al cadoului de 8 martie, pe care realizatorii ghidului îl consideră un act de corupție mascată deoarece poate avea repercusiuni asupra tratamentului preferențial în clasă. De altfel, în cadrul unui studiu realizat în mai multe licee dar și universități din țară și care este inclus în ghid, elevii spun că mărțișorul este primul nivel de corupție, una dintre cele mai fine și primare forme ale acesteia și nu un gest frumos.
Pe de altă parte, și profesorul poate iniția aceste forme de corupție mascată prin condiționarea notelor de la clasă de participarea elevului la meditațiile particulare cu profesorul, se arată în ghid. Vă sună cunoscut? De câte ori ați auzit sau chiar ați fost implicați în asemenea acțiuni? Acest comportament al profesorului este pus pe seama faptului că statutul său social s-a devalorizat, astfel că simte nevoia de sprijin din partea unor persoane influente, care îl cumpără cu prețul evaluării preferențiale a copilului lor.
Iar un alt caz este acela cånd părintele, în dorința de a asigura un viitor copilului, recurge la cumpărarea notelor direct de la profesori.
Faptul că un copil este implicat în astfel de acte se reflectă mai tårziu în mediul universitar, cånd studentul va iniția procesul de cumpărare a examenelor, dar și a lucrărilor de licență.
Potrivit ghidului, profesorul va „evolua“ și el pe structuri de învățămånt. Dacă în sistemul preuniversitar el putea impune copiilor să ia meditații, în sistemul universitar el poate obliga studenții să vină la reexaminări pentru a plăti taxa de examen, după cum este specificat în ghid.
De altfel, chiar și în mediul universitar privat există corupție, iar aceasta este reflectată în faptul că profesorul poate condiționa sau chiar obliga studentul să cumpere manuale scrise de el. Iar sistemul de șpăgi instituționalizate nu se oprește la profesori, așa cum știm cu toții.
Secretarele sunt un alt punct sensibil al sistemului universitar, de cele mai multe ori actul de corupție plecånd chiar de la ele, după cum se specifică în ghid.
Corupția în acest sistem începe de la vârste fragede
Potrivit studiului publicat în ghidul menționat, copiii pot învăța chiar și de la 3 ani, prin imitare mai întåi, apoi prin conștientizarea gestului, cum să se facă plăcuți de educatoare. Ei vor realiza că în condițiile în care mama va duce un buchet de flori și o cutie de bomboane educatoarei, aceasta va deveni brusc mult mai atentă cu respectivul copil.
Astfel se ajunge ca o parte din copii, care ulterior vor deveni elevi, să accepte corupția din comoditate, necunoscånd efectele și mulțumindu-se cu faptul că totul poate fi aranjat fără prea mare efort. Iar ceilalți vor fi cei care acceptă corupția inconștient, fiind victimele efectului de turmă. Dacă dau toți?
DGA, în liceele bucureștene
Potrivit ofițerului Costela Hoștinar, coordonator compartiment de prevenire din cadrul Direcției Generale Anticopție (DGA), din data de 6 martie un număr de trei ofițeri din DGA vor vorbi elevilor bucureșteni despre acest flagel și cum poate fi el stopat. Potrivit sursei citate, au fost aleși pentru acest an elevii din clasele a XI-a în special, deoarece majoritatea urmează să dea și examenul pentru permis de conducere și ar fi indicat să nu fie tentați să-l cumpere. În cadrul programului, vor avea loc dezbateri pe subiectul corupție, iar coordonatorul a precizat că este posibil ca elevii care se vor remarca să fie premiați.
Totodată, coordonatorul de program a precizat că acest proiect va dura pånă pe data de 9 decembrie, cånd este Ziua Internațională a Anticorupției. Iar în anul 2012, DGA și partenerii săi urmează să desfășoare un program similar pentru clasa a XII-a. Deși cu o floare nu se face primăvară, poate că prezența ofițerilor DGA în școli îi va determina pe profesori să se gåndească de două ori înainte de a chema elevii de la clasă la meditații.
Mai puțin de 0,7% dintre profesori plătesc impozit pe meditații
Deși piața meditațiilor este estimată la aproximativ 320 milioane de euro anual, sub 0,7% din numărul total de profesori care predau la clasele I-XII își declară veniturile din pregătirea suplimentară a elevilor și plătesc impozit.
Potrivit datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), în 2009 doar 1.443 de persoane fizice au depus declarații pentru venituri realizate din meditații. Venitul net mediu anual a fost de 2.873 de lei, iar cel mai mare venit net realizat – 80.273 de lei. Reprezentanții ANAF precizează că „datele prezentate se referă la persoanele fizice care au declarat venituri din prestare servicii executate de meditatori, impuse pe bază de norme de venit, cåt și în sistem real pe cod CAEN 8559 «Alte forme de învățămånt», neputåndu-se identifica care dintre acestea sunt cadre didactice“. Cu alte cuvinte, nu se poate spune cåți dintre cei care și-au declarat veniturile sunt profesori.
Chiar dacă toate cele 1.443 de persoane ar fi profesori, numărul celor care plătesc impozite este extrem de mic.
Cifrele ANAF se raportează la un număr de 206.376 de cadre didactice (numărul total de profesori care au predat la clasele I-XII în anul scolar 2009-2010, potrivit Ministerului Educației). Un calcul simplu arată că doar 0,7% dintre profesori și-au declarat și plătit impozitul pe meditații la Fisc. Spre exemplu, în medie, este vorba de doar un singur profesor într-o școală cu 143 de cadre didactice. Adică dacă se fac meditații la matematică, limba romånă, istorie, geografie, limbi străine, numai unul dintre acești profesori respectă legea. (O.V.)
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
