Hipermarket-urile vor castiga teren in intravilanul Capitalei

Si in 2005, construirea de hiperpermarket-uri in Bucuresti va continua, insa intr-un mediu cu totul nou decat pana acum. In conditiile in care, in anii 2003 si 2004, aceasta a fost considerata drept investitia imobiliara cea mai profitabila, se va produce o -abandonare- treptata a regiunilor periferice ale Capitalei, in favoarea celor centrale. -Iesirea marilor lanturi de magazine din Bucuresti si amplasarea in punctele nodale, cu dinamica ridicata, a fost o solutie inteligenta, dar cu caracter provizoriu-, se arata in Raportul de prognoza asupra pietei imobiliare in anul 2005, realizat de Institutul de Consultanta Imobiliara SGA Romania. In acelasi document se mai precizeaza ca moda cumparaturilor in oras intareste aceasta tendinta, incetinita doar de numarul mai redus de terenuri centrale cu suprafete mari, care sa se preteze la ridicarea unor noi magazine.

Daca, in anii trecuti, cumparatorul bucurestean era nevoit sa strabata orasul de la un capat la altul in cautarea unui produs, astazi toate tipurile de servicii pot fi gasite in vecinatatea locuintei lui. Marii comercianti au inteles ca accesibilitatea este un factor care stimuleaza afacerile. Potrivit expertilor SGA, piata investitiilor in hipermarket-uri a fost, de departe, afacerea anului 2004. Aceasta i-a uimit prin amploare pana si pe proprietarii de retele internationale, care, astfel, au reusit sa-si salveze afacerile, facand plasamente in Romania. -In ciuda concurentei care se inteteste, piata isi pastreaza inca spatii de dezvoltare-, explica Artur Silvestri, directorul SGA Romania. -Dupa un inceput de pionierat (cu Prisma in 1994 si asa-numitul -cartier al angrourilor- din Voluntari), aparitia concernului Metro a creat, pentru o anumita perioada, un monopol indiscutabil, dar si interes pentru aceasta piata-, spune Silvestri. -Aparitia unei concurente mai vizibile de la un an la altul, atat prin numarul de nou-veniti, cat si prin rapiditatea dezvoltarii afacerilor, a creat impresia unui fel de <El Dorado>, un izvor nesecat de produs bani. Astazi, programele de extindere nu mai sunt suficiente pentru a amana confruntarea directa, ce se va manifesta pe canale diverse, de la abandonarea treptata a regiunilor periferice si pana la cresterea calitatii ofertei si a serviciilor-, considera expertii SGA.

Piata de retail va merge bine

Situatia a fost dezechilibrata prin aparitia, la inceputul acestui deceniu, a mall-urilor – spatii comerciale exclusiv intraurbane. -Atractia pentru mall-uri afecteaza deja cateva piete potentiale si va continua sa le afecteze-, explica realizatorii raportului. In ultimii ani, piata romaneasca de retail a capatat un mare interes si din partea retailer-ilor internationali, devenind o oportunitate pentru toate tipurile de comercianti, cum ar fi: -cash and carry- (Metro, Selgros), -hipermarket- (Carrefour, Cora), -Do-It-Yourself- (Praktiker sau Bricostore), articole vestimentare, cosmetice s.a. Oferta de spatii de calitate, lansata pe piata in 2003 prin deschiderea Centrului Comercial Orhideea si a centrului Cora, a fost rapid absorbita, iar fenomenul va continua si in anii urmatori, sunt de parere specialistii. Noile proiecte de mall-uri sunt incurajate de lipsa ofertei de suprafete de vanzare, raportata la cererea mare si la standardele mai inalte ale retailer-ilor.

Suprafetele medii, prost reprezentate

Si suprafetele mai mici, de pana la 2.000 mp, pot fi utile pentru cumparatori, acolo nucleele de locuinte sunt relativ dezvoltate si nu exista spatii disponibile pentru a construi supermarket-uri, explica arhitectul Bogdan Parvanu, directorul Directiei de Urbanism si Gestionarea Teritoriului din cadrul Primariei Sectorului 2. Cu alte cuvinte, realizarea unor centre comerciale mai mici poate echilibra situatia. De altfel, in Europa a existat o amploare destul de mare a construirii acestor supermarket-uri, care i-a dezavantajat teribil pe intreprinzatorii mici si mijlocii. -Spre exemplu, Polonia, in mod special, nu a pornit de la inceput cu o strategie si a ajuns, la un moment dat, sa aiba numai supermarket-uri si sa constate ca si-a distrus micul si mijlociul intreprinzator. Este bine sa avem proiecte mari, mai ales ca, in perioada Sarbatorilor, acestea se dovedesc a fi insuficiente. Dar avem nevoie si de spatii comerciale mai mici, de unde sa ne putem cumpara strictul necesar-, este de parere Bogdan Parvanu. Practic, spatiile comerciale sunt impartite intre cele mici, -de bloc-, cu suprafete de 200-300 mp, si cele mari, cuprinse intre 10.000-15.000 mp. Intre acestea ramane un palier ingust – acela al spatiilor de pana la 2.000 mp, care sunt foarte putine.