Pentru Bulgaria si Romania, data de 1 ianuarie 2007 va ramane clar fixata, fiind considerata realista. Exprimata de liderii Celor 15, aceasta decizie urma a se regasi in concluziile summitului impreuna cu afirmatia privind asistenta de preaderare si a participarii celor doua tari la conferinta interguvernamentala in calitate de observatori.
Ion Iliescu: Multa munca in anii ce vor veni
Din delegatia condusa de presedintele Ion Iliescu fac parte: premierul Adrian Nastase, ministrul integrarii europene, Hildegard Puwak, ministrul de externe, Mircea Geoana, negociatorul-sef, Vasile Puscas, si ambasadorul tarii noastre la Uniunea Europeana, Lazar Comanescu.
In opinia presedintelui Ion Iliescu, urmatorii ani pana la intrarea in uniunea Europeana inseamna -sa continuam trendul pozitiv, ultimii doi ani de zile de crestere economica, sa reducem inflatia, care a actionat ca o boala de sistem in toti acesti 13 ani, si apoi toate celelalte chestiuni, si privatizare, si restructurare, si toate instrumentele, mecanismele unei economii de piata viabile, valabile, si in acelasi timp sa folosim aceasta conjunctura noua si cu UE pentru a dezvolta si a extinde, pe de alta parte, relatiile economice si in alte zone-. Urmatorea perioada nu va fi usoara, recunoaste seful statului, -pentru ca conjunctura economica internationala nu este foarte favorabila. Deci, fara indoiala ca asta ne afecteaza. Pana acum nu s-a resimtit foarte direct. Deci va trebui sa facem eforturi ca sa compensam. Noi ne-am bazat dezvoltarea in ultimii doi ani de zile pe doi piloni: pe export si pe investitii, dar noua ne lipseste al treilea pilon, piata interna. Puterea de cumparare a populatiei este redusa, multi agenti economici au fost oarecum franati. Deci, sa dezvoltam piata interna, adica al treilea pilon care sa sustina dezvoltarea-.
Romania, coruptia si summitul de la Copenhaga
Despre integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a scris cotidianul francez -Le Monde-, incercand sa gaseasca o explicatie pentru intarzierea cu care Bucurestiul este chemat sa se alature familiei de la Bruxelles.
Cu ochii indreptati catre Statele Unite, Romania bate la portile Uniunii Europene, scrie -Le Monde-. Candidatura sa, ca si cea a Bulgariei, a fost amanata pentru 2007. Cu buna stiinta ca cele doua tari nu se vor integra in Europa in 2004. Desigur, mai bine mai tarziu decat niciodata. Ramane insa de explicat enormul decalaj intre cele doua state si restul vecinilor lor primiti in Uniunea Europeana.
Numitorul comun pentru Romania si Bulgaria este coruptia pe scara larga, care macina tarile de la caderea comunismului incoace. Adaptarea cadrului juridic la normele europene, care a fost mai rapid la Sofia decat la Bucuresti, nu a fost de ajuns pentru a eradica maladia. De fapt, respectul legii ramane aleatoriu la granitele de Est ale Europei. In Bulgaria, venirea la putere a fostului rege Simeon de Saxa Coburg Gotha, in 2001, a dat sperante acestui popor de opt milioane de locuitori. Devenit premier, fostul monarh a accelerat reformele, riscandu-si popularitatea. Cu toate acestea, coruptia domneste inca in randurile administratiei bulgare.
La fel se intampla si in Romania. In ultimul raport al Comisiei Europene, aceasta este avertizata de necesitatea respectarii independentei justitiei. Un mesaj care ajunge cu greu la urechile guvernantilor romani. Revenit in fruntea tarii in 2000, presedintele Ion Iliescu incearca sa se debaraseze de imaginea sa de campion al compromisului. Intre timp, protejatul sau, Adrian Nastase, a devenit premier intr-un guvern controlat de un partid social-democrat, care a pastrat reflexele unui partid unic. Opozitia democrata nu reuseste sa isi revina dupa infrangerea din 2000.
Noul context international creat dupa atentatele de la 11 septembrie 2001 a schimbat si situatia Romaniei si a Bulgariei. Cu ocazia summitului NATO de la Praga, cele doua tari au fost invitate sa adere la Alianta Nord-Atlantica. Desigur, Bucurestiul a facut multe pentru a seduce Statele Unite, chiar riscand sa irite Europa. Romania a fost prima tara care a semnat un tratat bilateral cu Washingtonul pentru a sustrage americanii de la judecata Curtii Penale Internationale. Vizita presedintelui Bush la Bucuresti a permis opiniei publice internationale sa ia cu adevarat pulsul atitudinii proamericane a romanilor. Cu o palarie texana l-a intampinat premierul Adrian Nastase pe presedintele american, in timp ce ministrul de externe a arborat o sapca newyorkeza.
Romania va trebui sa astepte integrarea in Uniune pana in 2007. Intre timp, Bucurestiul si Sofia sunt rugate sa eradicheze coruptia si sa puna economia pe roate. O misiune grea. Chiar si cu infuzia de subventii din partea Uniunii Europene.
Ciprul – tergiversari
Si chestiunea Ciprului a ramas controversata pana in ultimul moment. Emisarul cipriot-turc Tahsin Ertugruloglu anuntase la Copenhaga, in cursul dupa-amiezii de ieri, ca nu poate semna un acord de reunificare a Ciprului, sub tutela Natiunilor Unite, in timpul summitului european.
-Azi este absolut imposibila semnarea unui acord politic- referitor la reunificarea Ciprului, a declarat el. Natiunile Unite au inceput, joi, la Copenhaga, o mediere de ultim minut in incercarea de a se ajunge la un acord care sa puna capat divizarii Ciprului, care dateaza din 1974. UE ar fi preferat sa integreze o insula reunificata, dar a repetat ca nu va face din acest lucru o conditie prealabila pentru aderarea Republicii Cipru, care reuneste cipriotii greci si este recunoscuta de comunitatea internationala.
Cei 15 au decis, joi seara, sa astepte pana ieri ajungerea la un acord referitor la reunificarea Ciprului, avertizand ca esecul discutiilor nu va avea efect asupra integrarii partii grecesti a insulei.
Presedintia daneza a Uniunii Europene elaborase, pentru finele summitului de la Copenhaga, doua versiuni ale proiectului de concluzii referitoare la Cipru, in functie de decizia cipriotilor greci si turci. In cazul in care s-ar ajunge la un acord, Cei 15 se angajeaza sa adapteze, rapid, termenii privind aderarea Ciprului pentru a lua in calcul partea cipriota-turca, adaugand suma de 273 milioane de euro fondurilor destinate dezvoltarii insulei dupa intrarea sa in UE, in perioada 2004-2006. Cei 15 vor debloca fonduri de preaderare speciale pentru ca administratia cipriota-turca sa fie in masura sa aplice legislatia europeana (acquisul comunitar). Daca un acord nu va fi incheiat, varianta considerata aproape sigura de premierul grec Costas Simitis, Cei 15 vor confirma aderarea partii grecesti a Ciprului la UE in 2004. Membrii Uniunii Europene au reafirmat faptul ca prefera intrarea unei insule reunificate in UE, subliniind ca este o -oportunitate unica- pentru reglementarea situatiei in urmatoarele saptamani si le cer celor doua comunitati sa ajunga la un acord. Cei 15 au reamintit faptul ca aplicarea acquisului comunitar, printre care si varsarea de fonduri, este suspendata pentru partea turca a insulei, cat timp nu exista un acord de reunificare.
Polonia – cheia jocurilor de la Copenhaga
-Daca vointa politica este dublata de flexibilitate, se poate ajunge la compromis- – afirma, inaintea inceperii Consiliului European, premierul danez Andres Fogh Rasmussen, facand referire directa la cele doua dosare complicate ale summitului – factura financiara finala privind extinderea si aderarea Turciei. Iar cand, tarziu, doua ceasuri dupa miezul noptii, in conferinta de presa care incheia dezbaterile prelungite, declara ca prima zi a Consiliului European a fost productiva, inregistrand progrese, jurnalistii au inteles ca se batatoreste drumul spre compromis. Astfel, Cei 15 au aprobat pachetul de 40 miliarde de euro pentru a finanta extinderea intre 2004 si 2006, urmand sa comunice candidatilor hotararea lor la intrunirea programata pentru aseara. Nici o suplimentare nu este posibila. Polonia a sustinut pana in ultimul moment in solicitarile sale suplimentarea fondurilor pentru agricultura. De altfel, presedintele Kwasniewski, care initial nu trebuia sa participe la intalnirea de la Copenhaga, a sosit de urgenta in capitala daneza, ieri dimineata. Alaturi de acesta s-au aflat premierul, cei trei vicepremieri si ministrul agriculturii, care au prezentat si alte exigente ale Poloniei, referitoare in primul rand la compensarea contributiei acestei tari la bugetul comunitar intre 2004 si 2006.
Dupa o prima intalnire intre delegatia poloneza si cea europeana, in cursul diminetii de ieri, nimic nu era stabilit, nici una dintre parti nefiind dispusa sa cedeze.
O ultima propunere
Europenii facusera, ieri dupa-amiaza, o noua propunere Poloniei. Ii sugera o noua ventilare a ajutorului european, varsat Poloniei in anii 2005-2006: un miliard de euro destinat fondurilor structurale, care ar urma sa fie transformate in subventii bugetare. Aceasta oferta raspunde exigentelor Varsoviei, care cerea fonduri imediat disponibile, care sa fie alocate sub forma de ajutoare directe agricultorilor polonezi. Cei 15 au decis, in egala masura, sa majoreze cu 300 milioane de euro creditele destinate celorlalte noua state candidate, dupa cum a anuntat cancelarul Gerhard Schroder.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
