Institutiile statului au renuntat sa urmareasca peste 3.000 miliarde de lei

In urma finalizarii raportului privind executia bugetara pentru anul 2001 a principalilor ordonatori de credite, Curtea de Conturi trage semnalul de alarma in ceea ce priveste soarta banului public in tara noastra. Ca de altfel in fiecare an, inspectorii de conturi au ajuns la concluzia ca toate institutiile statului au dat dovada de neprofesionalism de fiecare data cand a fost vorba despre propriile fonduri repartizate de la bugetul statului. Cu alte cuvinte, sub privirile nonsalante ale fiecarui ministru sau director de institutie, banul statului a fost tratat cu indiferenta, fiind ori cheltuit nejustificat, ori lasat la mucegait la -saltea-.

Statul contra -stat-

Presedintele Curtii de Conturi a precizat ca in urma verificarilor facute la institutiile statului s-a confirmat ideea ca fiecare ministru sau manager si-a ghidat activitatea dupa regula -e institutia mea si fac ce vreau cu ea si cu banul ei-. -Aceasta politica trebuie sa ia sfarsit in Romania pentru ca fiecare conducator de institutie trebuie sa inteleaga faptul ca banul pe care il gestioneaza nu este al institutiei la carma careia se afla, ci este al fiecarui cetatean. Daca nu administram bine banul, care si asa este putin, atunci fiecare dintre noi vom suferi in continuare. Cand e vorba de banii publici, eu si colegii mei nu avem mama, nu avem tata. Am inceput sa deranjam oameni si vom deranja in continuare multa lume. Nu vreau sa fiu un presedinte de poza-, a precizat Dan Drosu Saguna.

Cele mai multe nereguli pe care Curtea de Conturi le-a identificat in activitatea institutiilor pe anul trecut au fost intalnite la Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii. Astfel, din totalul de 3.057 ordonatori de credite verificati in privinta exercitiului bugetar 2001, descarcarea de gestiune a fost stabilita pentru 1.811, cu un volum de cheltuieli de 118.417 miliarde de lei, dintr-un total de 301.896 miliarde de lei. Institutia suprema de control financiar a tarii a identificat abateri care au diminuat veniturile bugetelor publice cu 3.085 miliarde de lei prin neevaluarea, neevidentierea sau neurmarirea unor venituri.

Institutiile luate la puricat au fost prejudiciate cu sume totale de 1.533 miliarde de lei. Cauzele au identificate ori in efectuarea de cheltuieli nelegale sau peste limitele aprobate ori in denaturarea patrimoniului institutiilor cu 8,1 miliarde de lei, prin inventarieri neexacte. In acest sens, s-a stabilit ca opt directii teritoriale ale Finantelor Publice nu au efectuat verificari la 4.973 agenti economici, care au beneficiat de scutiri fiscale de 6.950,5 miliarde de lei, din care 5.258 miliarde in municipiul Bucuresti.

In urma verificarilor, Curtea de Conturi a stabilit in 12 directii judetene rambursari nelegale ale taxei pe valoarea adaugata, in valoare de 274,1 miliarde de lei. Printre societatile implicate se numara Regia Autonoma de Transport Bucuresti, cu 110 miliarde de lei, Elvila, cu 10 miliarde de lei, Electrolux Satu Mare – 112 miliarde de lei. O alta cauza a prejudicierii statului a fost cea a bunurilor datornicilor la buget care nu au acoperit restantele pe care le inregistrau. De exemplu, in cazul Uzinelor Constructoare de Masini Resita, fiscul a sechestrat si valorificat un bun imobil in valoare de 200 milioane de lei, in vreme ce obligatiile neachitate ale societatii valorau 624,6 miliarde de lei.

Ministerele au avut probleme grele cu cifrele

Ministerul Finantelor Publice nu a evidentiat in bilantul Trezoreriei Statului creantele externe ale Romaniei in valoare de 2,3 miliarde de dolari si 955 milioane de ruble transferabile. Probleme s-au gasit si la Ministerul Afacerilor Externe, unde controlorii financiari au constatat neevidentierea exacta a debitorilor si creditorilor, problema care persista de mai multi ani si care nu a fost rezolvata. Celelalte ministere au efectuat cheltuieli nelegale cu salariile. Prejudiciul total se ridica la 2,9 miliarde de lei, principalele nereguli regasindu-se la Ministerul Agriculturii – 839,7 milioane de lei, Ministerul Public – 544 milioane de lei, Ministerul Educatiei – 274 milioane de lei. Platile nelegale nu au lipsit nici din curtea autoritatilor locale, acolo unde s-a cheltuit peste 17 miliarde de lei pentru lucrari de reparatii capitale. Seria abaterilor de gen a continuat la Ministerul Justitiei, care s-a evidentiat practic cu un record in materie (5 miliarde de lei), Ministerul Sanatatii cu 3,3 miliarde de lei si Ministerul Educatiei cu 2 miliarde de lei.