De sărbătorile de iarnă se leagă și credințe arhaice, care în vechime erau respectate cu sfințenie, fiind ridicate chiar la rangul de imperative morale. Ele s-au păstrat generații de-a rândul în memoria colectivă și au supraviețuit până în ziua de azi, chiar dacă omul modern nu mai ține cont de ele. Potrivit unui studiu prezentat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov, majoritatea credințelor populare legate de Crăciun vizează normele de conduită sau belșugul în casă și în gospodărie. Astfel, în Ajunul Crăciunului nu e bine sa te bați, nici măcar în glumă, cu cineva, deoarece potrivit tradiției "faci buboaie peste an". Aceeași soartă îi așteaptă și pe copiii care continuă să colinde după Crăciun. Credințele legate de Crăciun, vizează și masa festivă, sau treburile cu care gospodinele din popor se îndeletniceau în vechime. Astfel, nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai întâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această seară, ci bucatele. În Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca să fie grași peste an. De asemenea, în Ziua de Crăciun nu se mătură în casă, ci abia a doua zi, iar după ce s-a măturat gunoiul respectiv se pune la pomi ca să-i ajute se fie roditori.Străbunii considerau că aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite. De asemenea se credea că la miezul nopții, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru ca aceștia să lege la rândul lor, rod bogat. Tradiția populară mai spune că cine a visat în timpul postului Crăciunului, grâu verde, va avea un an mănos.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
