De curand, autoritatile Kazahstanului au asigurat in scris Statele Unite ca nu-si vor reduce productia de petrol dupa declansarea operatiunilor militare din Irak. La randul sau, partea americana a promis ca va cumpara orice cantatite de titei kazah. In opinia analistilor de la Moscova, acordul incheiat de Washington si Astana constituie dovada certa ca adminstratia de la Casa Alba este in cautari febrile de noi posibilitati care sa-i asigure o oarecare independenta fata de traditionalii sai parteneri de afaceri in domeniul petrolier – tarile Orientului Mijlociu. De asemenea, spun observatorii, acest lucru este confirmat si de activizarea ritmurilor de colaborare dintre SUA si Rusia, Kazahstan si Azerbaidjan.
O originala alternativa la OPEC
Comentand evenimentul, cotidianul -Nezavisimaia gazeta- nu excludea, printre altele, posibilitatea ca, printre planurile de viitor ale americanilor sa figureze si integrarea Rusiei, Azerbaidjanului si a Kazahstanului intr-un fel de cartel petrolier foarte puternic. Adica, explica ziarul citat, -SUA incearca sa transforme aceasta <troica a Caspicii> intr-o originala alternativa la OPEC, prin intermediul careia Statele Unite sa poata normaliza situatia creata pe piata preturilor la petrol-. Conform documentului semnat, Kazahstanul nu va proceda la o reducere a productiei si exportului de petrol in termen de 90 de zile de la inceperea interventiei armate din Irak. Trebuie spus, in context, ca in multe tari ale lumii rezervele strategice de petrol sunt calculate pentru perioade de trei luni. -Este de la sine inteles ca un razboi in Irak va antrena imediat o explozie a preturilor la petrol, ceea ce, pentru SUA, s-ar putea traduce printr-o criza energetica de proportii-, preciza Dosim Satpaev, directorul grupului kahaz de evaluare a riscurilor. -Iata de ce, semnand respectivul text, Washingtonul si-a facut, practic, rost de o polita de asigurare. Si este clar ca totul s-a petrecut cu stiinta Rusiei, teritoriu tranzitat astazi de petrolul kazah-, adauga el.
In cazul unui razboi in Irak
In cazul unui razboi in Irak, OPEC nu va putea asigura un flux normal al livrarilor sale de petrol. In orice caz, asa sustine ministrul algerian al energeticii, Chakib Khelil, potrivit caruia, daca americanii si britanicii vor decide sa invadeze Irakul, capacitatile de productie ale tarilor membre ale cartelului mondial al petrolului se vor dovedi depasite de situatie. Asta chiar si in perspectiva in care Bagdadul -va fi scos pentru scurt timp din carti-. Pe de alta parte, nu trebuie ignorat si un alt aspect, si anume ca un conflict armat cu Irakul va afecta si alte state ale Golfului Persic mari exportatoare de petrol. Fara indoiala, ar fi absurd sa crezi ca, la un moment dat, Kazahstanul ar putea in mod real sa inlocuiasca petrolul iranian de pe pietele de desfacere. De altfel, o lume intreaga a recunoscut faptul ca, in pofida importantelor sale rezerve de titei, Kazahstanul ramane cu mult in urma Orientului Mijlociu. Cu toate acestea, Washingtonul pare ca s-a clarificat in privinta avantajelor pe care le-ar avea de pe urma colaborarii cu Astana. In opinia expertilor americani, Kazahstanul detine in Marea Caspica aproximativ 4% din rezervele mondiale de petrol. Privind lucrurile din aceasta prisma, perspectivele Kazahstanului par de invidiat.
Inghesuiala la o conducta inca inexistenta
Pe acest fundal, autoritatile de la Astana au cerut oficial conducerii Azerbaidjanului sa inceapa negocieri in vederea pregatirii unui nou acord interguvernametal pentru transportul petrolului kazah prin oleoductulul Baku – Tbilisi – Ceyhan. Lucrurile au evoluat cu o asemenea repeziciune, incat proiectul a prins deja contur. Iar Agentia de dezvoltare internationala a SUA a transferat deja in contul celor de la Astana suma de 250.000 de dolari pentru determinarea rentabilitatii proiectului. In cazul unei concluzii satisfacatoare, SUA s-au angajat sa finanteze toate procesele legate de formarea noului traseu: Aktau – Baku – Tbilisi – Ceyhan. Dimensiunea acestui ajutor va fi stabilita numai dupa acordul oficial al conducerii supreme de la Astana de a semna un acord bilateral cu Azerbaidjanul privind exportul petrolului sau prin conducta Baku -Tbilisi – Ceyhan.
Proiect iranian
Apartia unui nou coridor de transport in regiunea caspica nu este un eveniment obisnuit, mai ales in contextul prefacerilor care au loc la nivelul pietei mondiale a petrolului. Kazahstanul si-a confirmat disponibilitatea de a crea o intreaga retea de comunicatii de transport, respingand categoric ideea limitarii actiunilor sale doar in cadrul Consortiului caspic al conductelor de transport. In prezent, Kazahstanul foloseste pentru transportul petrolului extras de companiile sale si de cele straine conductele rusesti si terminalul din Portul Novorossisk. Astana se gandeste, de asemenea, sa apeleze la teritoriul iranului pentru a-si tranzita -aurul negru- spre Golful Persic. Compania TotalFinaElf a incheiat deja preparativele de ordin tehnico-economic ale proiectului iranian.
-Trilaterala- caspica
Intre timp, procesul de delimitare a Marii Caspice, care dureaza de cativa ani fara a se putea ajunge la vreun rezultat convenabil tuturor partilor implicate, a intrat intr-o noua faza, deosebit de favorabila Rusiei. Recent, Moscova a semnat cu Azerbaidjanul un acord de impartire a portiunilor lor. Acest acord urmeaza altor doua similare, incheiate anterior de Rusia cu Kazahstanul, pe de o parte, si de Azerbaidjan cu Kazahstan, pe de alta parte. In felul acesta a luat sfarsit un complicat proces de formare a unei aliante trilaterale in Marea Caspica. Moscova, Astana si Baku au convenit sa abordeze pozitii identice in elaborarea noului statut juridic al Caspicii. Procesul a intrat in impas in primul rand din cauza pretentiilor Iranului, care dorea sa obtina 20% din suprafata acestui luciu de apa. Lor li s-au adaugat nesfarsitele dispute teritoriale dintre Iran si Azerbaidjan si dintre Azerbaidjan si Turkmenistan. Aceasta stare de lucruri a constituit, de altfel, motivul esential pentru care Astana si, apoi, Baku s-au hotarat sa accepte propunerea Moscovei de reglementare pe etape si la nivel bilateral a tuturor neintelegerilor. Principiul -impartim fundul marii – apa este comuna- a devenit, astfel, litera de lege in relatiile internationale dintre cele trei state riverane Marii Caspice.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
