Ministerul Finantelor Publice va achita din Fondul de risc obligatiile catre BNR rezultate din efectuarea platii la extern a 1,9 milioane de dolari, in cadrul Acordului de imprumut dintre Romania si BERD pentru finantarea proiectului Piata de Gros Bucuresti (PGB). Guvernul a aprobat recent o ordonanta de urgenta care prevede ca obligatiile financiare catre BNR rezultate din plata serviciului datoriei publice externe, reprezentand rate in suma de 37,8 milioane de dolari, sa se realizeze din Fondul de risc. Suma este rezultatul ratelor creditului sindicalizat in valoare de 138 milioane de dolari angajat de Ministerul Finantelor pentru importurile de combustibili necesari Termoelectrica, precum si ratele imprumutului acordat de BERD pentru Piata de Gros Bucuresti. Cele 1,9 milioane de dolari reprezinta numai prima rata ce trebuie achitata in acest an, o suma similara urmand a fi platita spre sfarsitul anului.
Societate Comerciala de Strategie
Desi gandit si realizat la standarde europene, beneficiind de asistenta germana din partea -Agricultural and Food Consulting Bonn-, proiectul PGB este departe de a inregistra rezultatele financiare preconizate. Cauzele sunt multiple, incepand cu cadrul legislativ precar, ce nu asigura nici un fel de sprijin producatorilor agricoli, pana la nerespectarea conditiilor initale prevazute in acordul incheiat cu BERD. Cert este ca activitatea Pietei de Gros Bucuresti nu aduce suficiente venituri pentru a putea sustine rambursarea creditului cu garantie de stat. Investitia totala in proiectul Pietei de Gros Bucuresti, ce a devenit functionala in octombrie 1998, este de 31,5 milioane de dolari, din care creditul BERD – 23 milioane de dolari, iar restul – contributia partii romane. Pana in prezent au fost platite rate in valoare de 9,4 milioane de dolari, din care PGB nu a putut asigura din surse proprii decat maximum 40%.
Actionarul principal al PGB este APAPS, care detine, prin Societatea Comerciala de Strategie SRL, 95% din actiuni. Directorul general al PGB, dl Dorel Ioan Stefan, ne-a explicat ca, la ora la care a fost gandit aranjamentul financiar, anul 1993, Societatea de Strategie SRL, ai caror actionari erau FPS, Agropol, BCR, Banca Agricola, BRD, ILF Militari, Fortuna Berceni, Unisem, avea un capital in numerar ce acoperea necesarul de cofinantare al partii romane de 25%. Pentru ca lucrarile au fost amanate, suma asigurata de societate in contul participarii partii romane la proiect nu a fost suficienta, astfel ca s-a luat decizia ca aceasta sa fie completata cu bani de la buget in contul carora statul, prin FPS, a primit actiuni. Desi detine prin acest SRL 95% din actiunile Pietei de Gros Bucuresti, APAPS nu dispune de nici un raport privind activitatea si rezultatele PGB. Interesant este faptul ca societatea prin care APAPS este actionar este administrata chiar de directorul general al Pietei de Gros, dl Dorel Ioan Stefan. Semnalam aceste aspecte, pentru ca ne mira indiferenta intitutiilor de stat implicate in aceasta investitie, APAPS si Ministerul Finantelor, privind eficienta acestui proiect si implicit posibilitatea recuperarii banilor alocati de la buget.
Trebuie spus ca inca dupa primul an de functionare la capacitate a Pietei de Gros, 1999, conducerea acesteia a atras atentia asupra dificultatilor cu care se confrunta, solicitand gasirea unor solutii care sa conduca la cresterea veniturilor. -Am facut demersuri in acest sens la Ministerul Agriculturii. Acum se discuta despre o legislatie care sa defineasca exploatarea agricola, iar daca se va acorda un sprijin producatorilor de legume si fructe exista sansa sa se refaca exploatarile in jurul centrelor de colectare. Cele sase centre de colectare au fost plasate in apropierea suprafetelor cultivabile, in ideea ca vor prelua legumele si fructele de pe aceste suprafete-, a explicat reprezentantul PGB. Din pacate, de la discutii pana la punerea in practica a unor masuri e cale lunga, asa ca, pana una-alta, PGB trebuie sa se descurce cum poate, iar bugetul sa asigure sumele pentru rambursarea imprumutului.
Un proiect nascut mort
In aceste conditii, desi anul trecut s-a inregistrat un usor reviriment al activitatii PGB comparativ cu 1999, totusi activitatea acesteia este cu mult sub capacitatea proiectata initial, in special in centrele de colectare. -Rulajul Pietei de Gros in 2000 a fost de 140.000 tone de legume si fructe fata de 100.000 tone in 1999. In cazul centrelor de colectare, rulajul a fost de 30.000 tone, in 2000, fata de 10.000 tone, in 1999. Tot anul trecut am reusit sa dublam cifra de afaceri, ajungand la 45 miliarde de lei, in timp ce profitul net a totalizat circa 10 miliarde de lei-, ne-a declarat dl Dorel Ioan Stefan. Rezultate extrem de modeste, daca avem in vedere ca PGB a fost proiectata pentru a asigura un rulaj anual de legume si fructe de 550.000 tone, iar pentru centrele de prestari-servicii agricole de 330.000 tone. Ceea ce inseamna ca veniturile asigurate din activitatea centrelor ce ofera servicii de colectare, sortare, ambalare, pastrare sunt aproape inexistente. -In mod cert, pentru centrele de colectare trebuie gasita o varianta, in caz contrar existand riscul ca acestea sa-si gaseasca o cu totul alta utilitate pentru a putea supravietui, iar peste patru ani sa constatam ca avem nevoie tocmai de serviciile pe care acestea le asigurau. Au fost discutii la Ministerul Agriculturii, pentru a se vedea cine ar putea sa le preia cu tot cu datorii-, a declarat directorul PGB.
Pe langa situatia economica dezastruoasa din sectorul agricol, principalele cauze ce au stat la baza insuccesului acestei investitii tin de nerespectarea unor conditii initiale ale proiectului. Conform Memorandumului incheiat cu BERD, Piata de Gros urma sa fie unicul centru comercial de gros, exclusiv pentru legume si fructe, pe o raza de 20 km in jurul Bucurestiului. Nu s-a intamplat asa si au fost constituite centre cu acelasi specific, la Voluntari si Militari, care, desi nu corespund standardelor europene in domeniu, au vad. In acelasi timp nu s-a adeverit una dintre principalele premise ce au stat la baza fundamentarii proiectului, aceea de crestere a productiei anuale de legume si fructe cu 20-30%. La acestea se adauga termenul intarziat de finalizare a proiectului, avand in vedere ca PGB trebuia data in folosinta la inceputul anului 1997. Practic, in anul in care PGB a inceput sa functioneze la capacitate, a inceput si rambursarea imprumutului extern.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
