-Tunul genetic- trage pentru grau cu autoprotectie

Zece ani de munca de cercetare stiintifica, sustinuta de multe milioane de dolari, de aplicatiile cele mai recente ale roboticii si ale informaticii isi asteapta finalizarea la laboratorele Montsanto din St. Louis (Missouri). Rezultatele vor fi seminte modificate genetic, dintr-un lot de mai multe plante agricole. In cadrul labotatorului, brate robotizate preiau sute de mostre de ADN impreuna cu larve de insecte daunatoare aflate in diferite stadii de dezvoltare si le insereaza in diverse plante. Aceleasi brate efectueaza sute de teste sistematice. O rutina care dureaza de ani. La sfarsitul zilei, calculatoarele alimentate cu datele testelor prezinta cercetatorilor stadiile programelor. Acestea sunt numeroase si ambitioase. Unele vizeaza crearea unor gene si introducerea lor in plante, in asa fel incat acestea sa produca ele insele substantele cu care sa se poata proteja in fata daunatorilor specifici. Altele urmaresc crearea acelor gene care, implementate in grau, ar da in final seminte din care se va putea obtine faina, care va fi accesibila de pulda si cardiacilor. Laboratorul si finantatorii sai mizeaza pe faptul ca in anii urmatori se va inregistra un adevarat boom al biotehnologiei, iar avansul pe care il vor avea, atunci, va fi un argument decisiv in afaceri. Semintele cu caracteristici genetice modificate de laboratorul Montsantos promit sa fie deosebit de cautate in acest context. La Montsantos se utilizeaza doua tehnici diferite de a introduce ADN-ul selectat in plante. Una ditre ele foloseste o bacterie extrem de comuna, cunoscuta sub numele de Agrobacterium. A doua trimite ADN-ul prin intermediul pulberii de aur intr-o celula a plantei crescuta in laborator, folosind procedeul -tunului genetic-. Odata genele inserate prin una sau alta dintre cele doua metode, celulele sunt supuse inmultirii si dau nastere noii plante. La Montsantos, principalele programe vizeaza acum realizarea mostre de cartofi, prorumb si bumbac, care sa produca propriile lor insectiocide, via unei gene producatoare de toxine extrase din bacteria Bacillus Thuringiensis. Alte cateva programe sunt orientate pentru obtinerea unor cereale care sa reziste fara probleme tuturor tipurilor de ierbicide, fara ca aplicarea lor sa afecteze productivitatea culturilor agricole. In Statele Unite, viitorul produs prioritar al revolutiei in biotehnologie este, fara indoiala, graul modificat genetic, un soi de cultura timpurie, care sa aiba rezistenta la atacurile insectelor specifice continentului american si care se afla deja in stadiu experimental in cateva ferme din Dakota, Montana si Minnesota. Laboratorul de la Montasantos apreciaza ca lansarea comenrciala a noilor seminte de grau va avea loc in 2003 sau cel mai tarziu in 2005. In America si in lumea industrializata exista inca o serie de rezerve fata plantele modificate genetic, chiar daca productia lor a intrat in cotidian. Cu toate acestea, omenirea se afla abia la inceputul perioadei in care biotehnologia a inceput sa se faca simtita, iar sustinatorii ei garanteaza insa calitati nutritive sporite si productivitate fara precedent. Rezultate iesite din comun au obtinut si cercetatorii laboratorului de langa Zurich. Acestia au reusit cultivarea unui tip de orez care contine o gena producatore de betacaroten in seminte. In corpul uman, betacarotenul se transforma in vitamina A, indispensabila individului pentru asigurarea sanatatii vederii. De rezultatele acestor cercetari ar putea beneficia 124 milioane de copii malnutriti de pe glob. Cei doi cercetatori elevetieni care au inventat orezul cu vitamina A, Ingo Potrykus si Peter Beyer, au promis ca vor dezvalui secretele lor fara nici o recompensa finaciara. Legislatia elvetiana blocheaza insa aplicarea rezultatelor cercetarilor acestora, cum blocheaza nu mai putin de alte 70 de patente din domeniul biotehnologiei.