Lamentări și acuzații ineficiente

¥ Învățătorii acuză profesorii, iar părinții și elevii sunt victime sigure

Elevii au prea multe teme pentru acasă, stau prea multe ore în clase, sunt birjăriți la orele de sport de profesori care uită că nu fac acest lucru pentru o clasă ce trebuie să atingă performanțe internaționale și sunt nevoiți să se deplaseze cu ghiozdane prea grele pentru vârsta lor. Acestea au fost câteva dintre subiectele în jurul cărora s-au lamentat cei prezenți ieri la Palatul Copiilor la acțiunea organizată de oficialii Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Nimeni nu contestă utilitatea unei astfel de acțiuni, însă așa cum a spus-o verde-n față Mihaela Gună, președinte al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, lumea obișnuiește să se adune și să se înfurie fără ca vreo persoană cu putere de decizie să aplece urechea la astfel de puncte de vedere. 
Chiar și șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, Stelian Fedorca, profesor de matematică și nu în ultimul rând părinte al unui elev de clasa a III-a, s-a  plâns că din cauza temelor multe pe care le au de rezolvat acasă sau care se dau pentru vacanță, copiii scriu repede, dezordonat și au început să folosească prescurtări. Potrivit lui Fedorca, multe dintre teme nu se corectează și nu se notează și astfel elevii muncesc degeaba. "Partea de transcriere a cerințelor le ocupă elevilor mult timp. Ca părinte sunt împotriva temelor de vacanță și pentru acasă", a afirmat Fedorca. În intervenția sa, Mihaela Gună a mai acuzat multitudinea orelor la clasele V-VIII. "Un copil învață la școală șase sau șapte ore, iar 4-5 ore își face temele, ceea ce este împotriva oricăror reguli". Acest lucru a fost confirmat și de șeful laboratorului de medicină școlară din cadrul Autorității de Sănătate Publică București. Angela Chirică a reclamat că învățătorii nu respectă orarul impus de normele Ordinului ministrului sănătății 1955 din 1995, prin care se obligă impunerea unui anumit orar la clasă. Chirică a mai spus că, din cauza ghiozdanelor grele, elevii între șapte și nouă ani se află în topul afecțiunilor locomotorii. Din acest motiv, ghiozdanele pentru copiii din învățământul primar nu trebuie să depășească 2,5 kilograme. Cu sau fără acest gen de dezbatere, problemele din sistemul educațional românesc există, iar incapacitatea unora de a schimba ceva este completată de indiferența și ignoranța șefilor mari de la nivel ministerial, care nu mișcă un deget decât în preajma examenelor electorale.