Din prima a zi a noului an pana la sfarsitul lunii iunie, sefia Uniunii Europene se afla sub sceptrul unuia dintre cele mai mici state membre, Marele Ducat al Luxemburgului, o tara pusa insa pe fapte mari, cu planuri de viitor ambitioase. In pofida dimensiunilor sale reduse, este una dintre cele mai experimentate membre in postura de lider al UE, aflandu-se la al 11-lea mandat. Desi mai avea aproape jumatate de an pana la preluarea presedintiei rotative a UE, Luxemburgul dadea deja semne de nerabdare, ticluind si lansand chiar in presa, inca de pe atunci, o sigla, spre nemultumirea olandezilor care abia preluasera puterea europeana. Acum insa, la cateva zile dupa inceputul anului, ducatul are ocazia sa demonstreze ca este cu adevarat pus pe treaba, dat fiind contextul actual neprevazut al tragediei mondiale, provocata de valurile seismice ucigase din Asia, fapt ce va conduce la schimbarea listei prioritatilor aflate in agenda de lucru a Luxemburgului.
Devastatorul tsunami asiatic pare sa fi fost depasit in amploare de valul urias de solidaritate care a cuprins intregul mapamond. Este si motivul pentru care noua presedintie a UE a convocat ieri o reuniune de urgenta a ministrilor europeni de externe, ai sanatatii si dezvoltarii, la Bruxelles, in vederea evaluarii necesitatilor regiunilor afectate si a gasirii celor mai bune metode de programare pe termen lung a sumelor colectate pentru reconstructia zonelor devastate. Data fiind decizia recenta a executivului comunitar privind scutirea de penalitati a tarilor membre care depasesc nivelul-limita al deficitului bugetar din cauza ajutoarelor oferite statelor lovite de valurile seismice din Asia, se pare ca Pactul de Stabilitate Monetara se va afla in fruntea clasamentului prioritatilor presedintiei luxemburgheze a Uniunii.
Promisiuni si perspective
O munca titanica il asteapta pe micul stat aflat la conducerea spatiului comunitar. Unul dintre proiectele pe care presedintia luxemburgheza doreste cu orice pret sa il duca la indeplinire este aplicarea unor puncte importante ale asa-numitei agende de la Lisabona, al carei scop principal este transformarea economiei UE in cea mai competitiva din lume. Acesta include si convingerea statelor membre sa cada de acord, cel mai tarziu in luna iunie, asupra perspectivelor financiare pentru 2007-2013. Se anunta astfel cea mai crancena batalie pentru bani din cate i-a fost dat Bruxellesului sa vada pana acum, potrivit aprecierilor analistilor, una dintre tabere reunind contribuabilii neti ai Uniunii, statele mari care varsa in vistieria comunitara mai mult decat primesc, iar cealalta fiind formata din mezinele europene, care vor sa li se ofere mai mult. In plus, mai exista si grupul tarilor care nu vor sa piarda consistentele fonduri de coeziune primite de la mai-marii Uniunii, precum si Marea Britanie, caz individual, care tine cu dintii de exceptarile de la regulile aplicate restului statelor membre.
In luna martie, Consiliul European va trebui sa analizeze unde se afla in prezent Agenda Lisabona, la jumatatea perioadei prognozate pentru atingerea obiectivelor sale, analiza bazandu-se pe un raport al Comisiei, care va fi inaintat in februarie si urmand a fi utilizata de noua presedintie pentru a inventaria strategia, refocaliza prioritatile, imbunatati guvernarea si implementarea strategiei si a introduce o strategie de comunicare pe grupuri de tinte. Mai mult, Ducatul de Luxemburg doreste ca in cadrul restructurarii Agendei Lisabona sa se acorde o importanta deosebita si problemelor legate de tineret.
Cat priveste pactul de stabilitate, setul de reguli ce stau la baza utilizarii monedei unice euro, necesitatea ca acesta sa fie reexaminat si chiar reformat, dupa cinci ani de functionare, a fost subliniata deja de executivul european, iar presedintia olandeza a Uniunii a luat masuri, in a doua jumatate a anului 2004, pentru punerea in practica a observatiilor venite de la Comisie. Pe aceasta baza, luxemburghezii intentioneaza sa finalizeze cu suces examinarea Pactului prin ajungerea la un acord in implementarea lui simetrica in cadrul ciclului economic, definirea imbunatatita a obiectivelor nationale bugetare pe termen mediu, o mai efectiva aplicare a criteriului datoriilor, luarea in considerare a reformelor structurale, o mai buna guvernanta.
De la 25 la 27
In afara de organizarea preparativelor necesare pentru ca Romania si Bulgaria sa semneze Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, chestiune aflata in atentia imediata a presedintiei semestriale, Luxemburgului ii revin alte doua sarcini dificile. Inceperea negocierilor cu Croatia are loc in aceasta primavara si se anunta a fi -cu cantec- daca statul balcanic nu se ridica la nivelul asteptarilor europene in ceea ce priveste colaborarea cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie. In plus, desi negocierile cu Turcia urmeaza sa fie deschise in luna octombrie, trebuie rezolvata urgent problema recunoasterii de catre Ankara a Ciprului, esentiala pentru inceperea tratativelor de aderare.
Sub presedintia luxemburgheze se va intari colaborarea UE cu alte organizatii internationale in domenii de interes comun, precum drepturile omului sau domnia legii, acordandu-se, totdata, o atentie speciala cresterii stabilitatii mondiale prin promovarea democratiei in anumite regiuni ale lumii. Dar Uniunea va ramane angajata in procesul de reformare din Balcanii Occidentali, al caror viitor este in cadrul comunitatilor, indeosebi in provincia Kosovo. Se are in vedere si imbunatatirea climatului economic concurential si reglementarea Pietei Interne. De asemenea, in cadrul politicii de aparare si securitate, Luxemburgul atrage atentia asupra elementului central pe care il va constitui succesul misiunii UE ALTHEA din Bosnia, noua conducere continuand sa lucreze la dezvoltarea capacitatilor militare si civile ale Europei.
Si totusi… temeri
Procesul extinderii Uniunii Europene, care a adus deja importante modificari constitutionale si de politica la nivel comunitar, este privit cu scepticism si chiar cu -groaza de-abia ascunsa- in interiorul organizatiei, potrivit cotidianului -Financial Times-. Sfarsitul lui 2004 a reprezentat o perioada de acomodare cu 10 noi state membre, majoritatea foste comuniste. In plus, in timpul summitului din decembrie, Uniunea a adoptat decizii privind integrarea Bulgariei, Croatiei, Romaniei si Turciei si a constientizat ca trebuie sa analizeze varianta unei eventuale aderari a Ucrainei. UE, care ar putea include la un moment dat 33 de state si circa 600 milioane de locuitori, se confrunta insa cu riscul de a deveni o mare piata comuna, insa greoaie si ineficienta, in contradictie cu obiectivele fondatorilor, cu atat mai mult cu cat, pe masura ce noi membri se alatura, procesul decizional devine din ce in ce mai dificil.
Democratie parlamentara
Unic in lume in acest moment, Marele Ducat de Luxemburg este un stat suveran independent, o democratie parlamentara sub forma de monarhie constitutionala, a carui coroana este mostenita de la familia regala Nassau. La fel ca in toate statele, separarea puterilor este limitata. Exista legaturi intre puterea legislativului si cea a executivului, elementul inedit constituindu-l independenta totala a puterii judiciare.
Camera deputatilor este compusa din 60 de reprezentanti alesi la fiecare cinci ani prin sufragiu universal care au rolul principal de a aproba legile propuse de executiv. Guvernul are insa dreptul la initiativa in materie de legislatie. Dupa consultari cu Consiliul de Stat, proiectele de legi sunt inaintate Camerei Deputatilor, iar, o data aprobate de parlament, ele urmeaza sa fie sanctionate sau promulgate de catre Marele Duce. Consiliul de Stat este format din 21 de membri, consilieri numiti de catre Marele Duce, de altfel si seful statului. Puterea judiciara apartine Curtilor si Tribunalelor, impartite in doua categorii: cele care se ocupa cu justitia pacii, locale si Curtea Superioara de Justitie si cele de ordin administrativ.
Sub acelasi nume
Parca menit sa-i scoata in evidenta importanta, numele capitalei Ducatului coincide cu denumirea tarii: Luxemburg. Cu o populatie de circa 83.000 de locuitori, orasul Luxemburg este situat la confluenta raurilor Alzette si Petrusse, fiind un centru bancar si administrativ primordial. Bine dezvoltate in regiune sunt industria fierului, a otelului, a mobilei, a bunurilor din piele, a textilelor, berii si a alimentatiei.
Din motive de amplasare si geografie, orasul a fost in istorie un loc de o importanta strategica militara deosebita. Luxemburgul s-a dezvoltat in jurul unui castel de pe Bock, din secolul XX. Mai tarziu, in secolul XIV a fost fortificat, ramanand astfel pana cand citadela a fost demolata, in 1867, cand Ducatul Luxemburgului a obtinut independenta si si-a asumat neutralitatea, neglijata de altfel ulterior de catre Germania cu ocazia primului si celui de-al doilea razboi mondial, cand orasul a fost invadat. Printre obiectivele turistice majore se numara Catedrala Notre Dame si primaria, citadela avand si o universitate, studioul national al Radio Luxemburg si diverse institutii ale Uniunii Europene, inclusiv Curtea de justitie a Comunitatii si Banca Europeana de Investitii, dintre care majoritatea situate intr-o zona a orasului denumita Kirchberg.
Cei mai bogati saraci
Luxemburgul are cei mai bogati saraci din Europa. Cel mai mare salariu minim din Europa il au luxemburghezii, un muncitor necalificat castigand cel putin 1.466 de euro pe luna, in timp ce rusii sunt siliti sa se descurce cu doar 19 euro pe luna. Un roman ia lunar mai multi bani decat un bulgar, dar de 18 ori mai putin decat un muncitor luxemburghez. Potrivit raportului anual dat publicitatii de Federatia Patronatului European, salariul minim legal a crescut semnificativ in Europa, cu circa 9%, depasind in cele mai multe tari rata inflatiei. Diferentele intre statele europene care au stabilit un nivel minim legal al salariilor raman insa extrem de mari.
La asemenea venituri, nu e de mirare ca baza fortei de munca o constituie in Luxemburg populatia straina, mana de lucru fiind asigurata in mare parte din imigranti. Este si motivul pentru care Marele Ducat mai este cunoscut si sub denumirea de -tara cu o suta de natii-. Si apoi, rare sunt regiunile unde oamenii utilizeaza mai multe limbi, vorbite sau scrise, pe intreg teritoriul si in functie de domenii, in viata privata, profesionala, sociala, sau culturala si politica. In patria trilingva, -Letzebuergesch-(luxemburgheza) este definita ca limba oficiala, insa franceza este utilizata pentru acte normative si legislatie, in timp ce germana beneficiaza de statut administrativ si judiciar.
Traditii si sarbatori
Se spune ca, intr-o zi, un umorist luxemburghez ar fi afirmat ca L*Octave, La Revue si La Fouer sunt punctele-cheie anuale ale tarii sale. Si nu a exagerat cu nimic, dat fiind ca fiecare dintre cele trei sarbatori reprezinta un pretext de pelerinaj traditional, din provincie spre capitala. Cat priveste ziua nationala a Luxemburgului, aceasta este Groussherzoginsgebuertsdag, zi care coincide cu data nasterii Marii Ducese Charlotte, adica 23 iunie.
De ziua lor nationala, luxemburghezii dau startul petrecerilor in capitala, cu focuri de artificii impresionante, in vreme ce ducii, iesiti la balconul palatului rezidential, primesc ovatiile cetatenilor. Pe perioada festivitatilor, Luxemburgul este invaluit intr-o atmosfera vie, plina de veselie, amuzament si muzica, cu atat mai mult cu cat peste tot au loc concerte in aer liber, spectacole de circ si la tot pasul sunt intalniti saltimbaci, clovni si comercianti de dulciuri si suveniruri. De asemenea, se organizeaza parade militare pe bulevardul Libertatii din Luxemburg, precum si un Te Deum, serviciu religios solemn dedicat casei ducale. Toate cele 118 comune ale Ducatului se raliaza traditiei celebrandu-si ziua nationala, in fiecare dintre ele primarii tinand discursuri, oferind medalii de merit muzicienilor si pompierilor, festivitati urmate de asa-numite -banchete democratice-.
Schengen, dupa 20 de ani
De numele micutei localitati luxemburgheze se leaga o noua etapa in constructia europeana, creata pe 14 iunie 1985, data la care Germania, Belgia, Franta, Luxemburgul si Olanda semnau acolo de acum binecunoscutul acord frontalier Schengen, care suprima controlul la granite a persoanelor apartinand tarilor semnatare ale tratatului. Oraselul a fost ales pentru acest eveniment exceptional data fiind vecinatatea sa cu localitatile marginase Perl din Germania si Apach din Franta, beneficiind totdata de o pozitionare centrala, aproximativ in inima Europei. In concluzie, 2005 reprezinta aniversarea a 20 de ani a pasului decisiv care a dus la libera circulatie a bunurilor si persoanelor in teritoriul comunitar.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
