Imixtiunea in justitie – criticata, din nou, in rapoartele trimise Europei

-Continua autoritate administrativa a Ministerului de Justitie, puterea procurorului general de a solutiona recursurile extraordinare, structura Consiliului Superior al Magistraturii si jurisdictia comuna a judecatorilor si magistratilor sunt doar cateva dintre problemele ridicate in Institutul pentru o Societate Deschisa (OSI), care a monitorizat sistemul judiciar din 10 tari din Europa centrala si rasariteana, candidate la Uniunea Europeana. Raportul releva ca aderarea la UE a generat o noua faza in reforma juridica a statelor candidate, dar ca impactul a fost totusi limitat de lipsa unei abordari multilaterale. In Bulgaria, Cehia, Letonia si Romania, executivul continua sa exercite o influenta asupra administratiei sistemului judiciar si a carierelor judecatorilor, sustine OSI.

-Proasta finantare submineaza independenta judiciara-

-Proasta finantare a curtilor e endemica. Chiar daca s-a inregistrat un oarecare progres, autonomia adminisitrativa a curtilor este limitata de restrictiile privind participarea judecatorilor la stabilirea bugetului. In majoritatea tarilor candidate, sistemul juridic e subfinantat, in special in Letonia, Lituania, Romania, ceea ce duce la investitii reduse, standarde profesionale scazute si la infrastructura veche. (…) Sistemul arhaic din Romania de a scrie registrele de mana si procesele din Lituania (…) au nevoie sa fie imbunatatite si modernizate. In timp, proasta finantare submineaza independenta judiciara-, se arata in raportul OSI.

Totodata, raportul arata ca presedintii curtilor – care au si importante functii manageriale – nu beneficiaza de pregatire manageriala in nici una dintre tarile candidate. -Judecatorii sunt supraincarcati cu sarcini care nu au in vedere sistemul juridic – cum ar fi supervizarea inregistrarilor – si nu isi pot indeplini cum trebuie sarcinile juridice.

Cazurile nerezolvate continua sa fie un flagel in majoritatea tarilor candidate, facand sa scada increderea opiniei publice in sistemul judiciar, raportul OSI aratand ca aceasta problema este deosebit de grava in Bulgaria, Letonia, Romania si in Slovacia.

Lucrurile incep sa se urneasca

De asemenea, OSI apreciaza ca Institutul National al Magistraturii depinde, in mare masura, de Ministerul de Justitie, primind putine fonduri pentru bugetul si administrarea sa.

Acesta problema pare sa aiba insa rezolvare, din moment ce paralamentarii care lucreaza la modificarea Constitutiei au dezbatut deja un proiect de modificare a structurii Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta prevede ca functia de presedinte sa nu mai fie ocupata de catre ministrul justitiei, ci de catre un magistrat, iar judecatorii si procurorii sa fie organizati in doua Camere distincte.

Potrivit aceleiasi initiative, Consiliul va fi format din 17 persoane: sapte judecatori, cinci procurori, patru reprezentanti ai societatii civile si ministrul justitiei. Pentru aceasta solutie au optat si reprezentantii opozitiei parlamentare, care au apreciat ca solutia adoptata -da substanta ideii privind independenta justitiei- si reprezinta un -progres considerabil- fata de textul constitutional aflat in vigoare. Desi ministrul justitiei este membru de drept al CSM, el nu va prezida lucrarile acestui for.

Societatea civila, reprezentata in CSM

Reprezentantii societatii civile vor fi alesi dintre specialistii in drept, cu inalta reputatie morala si profesionala. Ei vor participa doar la sedintele in plen ale CSM, nu si la sedintele celor doua sectii, avand in vedere specificitatea acestor intruniri.

O alta prevedere importanta a initiativei mentionate arata ca hotararile CSM nu vor putea fi atacate la instantele judecatoresti, iar sedintele vor fi conduse de un presedinte ales pe durata unui an, mandatul membrilor CSM fiind de sase ani.

In plus, magistratii membri in CSM sunt alesi de adunarile generale ale judecatorilor, respectiv ale procurorilor, si apoi sunt validati de parlament, spre deosebire de varianta actuala, in care doar parlamentul alege magistratii. In cele doua sectii ale CSM, judecatorii se pronunta separat numai asupra avansarii judecatorilor, iar procurorii – doar asupra avansarii procurorilor.