-Aderarea Turciei inseamna sfarsitul Uniunii Europene-

In momentul in care dezbaterea privind extinderea Uniunii Europene este mai aprinsa ca niciodata, iar recentele alegeri din Turcia au pus si mai multe paie pe foc, declaratia de ieri a presedintelui Conventiei Europene, Valery Giscard, a facut ca totul sa sara, pur si simplu, in aer. Presedintele forumului in cadrul caruia se dezbate reforma Uniunii si se pun bazele viitoarei sale Constitutii a declarat fara menajamente ca aderarea Turciei la UE ar insemna sfarsitul Europei. In timpul unei discutii cu ziaristii cotidianului francez -Le Monde-, Valery Giscard a afirmat ca cei care sustin integrarea acestei tari in Uniune sunt adversarii Europei. -Turcia este un stat care se afla aproape de Europa, o tara importanta, care dispune de o elita adevarata, dar nu este o tara europeana. Capitala sa nu este in Europa, 95% din populatia sa traieste in afara Europei-, a detaliat acesta.

Cei care au dorit aderarea Turciei la Uniunea Europeana au avut posibilitatea sa promoveze acest lucru in anii *80, aminteste Giscard, facand referire la Marea Britanie. -Integrarea Turciei va face sistemul european mai fragil si se va merge in directia unui spatiu de liber schimb comun Europei si Orientului Mijlociu. Cu un astfel de sistem, integrarea europeana se opreste. Acesta nu poate fi proiectul Uniunii Europene, ci al adversarilor sai-, a afirmat acesta. Presedintele Conventiei regreta ca liderii de la Bruxelles au folosit intotdeauna un limbaj ambiguu in relatia cu autoritatile turce si a dezvaluit ca majoritatea membrilor Consiliului european s-au pronuntat impotriva aderarii Turciei. Datorita dinamismului sau demografic (Turcia numara astazi 66 milioane de locuitori), aceasta tara ar fi cel mai mare dintre membrii Uniunii Europene si ar dispune de grupul parlamentar cel mai numeros. In plus, a explicat Valery Giscard, in momentul in care se vor deschide negocierile cu Turcia, Europa se va confrunta imediat cu cererea de aderare a Marocului. Pentru presedintele Conventiei Europene, extinderea Uniunii in afara Europei este o problema de fond: -Aceasta este opinia mea: aderarea Turciei ar insemna sfarsitul. Va fi haos atunci cand se va trece la discutarea unor chestiuni extrem de sensibile pentru viata cotidiana, pentru ca vom avea de-a face atunci cu o cultura diferita, care abordeaza altfel lucrurile, care are un alt mod de viata-.

In locul aderarii Turciei la Uniunea Europeana, presedintele Conventiei propune un tip de relatie similara celei stabilite intre Europa si Ucraina, adica un pact de parteneriat si de cooperare. -In cadrul Conventiei, noi consideram ca Europa trebuie compusa din 25 de state, plus inca doua (cele 10 state care vor adera in 2004, impreuna cu Romania si Bulgaria). Punct-, a incheiat acesta categoric.

Declaratiile lui Valery Giscard d*Estaing se afla la polul opus al pozitiei adoptate in mod oficial de catre Bruxelles. Cu ocazia recentului summit de la Bruxelles, Cei 15 au salutat masurile luate de Ankara pentru satisfacerea criteriilor politice de la Copenhaga si au incurajat Turcia pe calea reformelor, care ii vor asigura progresul catre aderarea la Uniune. Ieri, premierul danez, Anders Fogh Rasmussen, a subliniat ca Turcia trebuie tratata ca orice alta tara candidata si ca la summitul de la Copenhaga de luna viitoare, noul guvern de la Ankara ar putea auzi cuvinte foarte incurajatoare.

Summitul de la Helsinki, 1999

– Turcia a prezentat candidatura sa pentru Comunitatea Europeana inca din 1963, atunci cand a fost semnat si un acord de asociatie. Cererea oficiala de aderare a fost facuta mult mai tarziu, la data de 14 aprilie 1987.

– Consiliul European, reunit in decembrie 1999 in capitala finlandeza, a concluzionat ca Turcia -este un stat candidat care se poate alatura Uniunii Europene pe baza acelorasi criterii ca acelea care se aplica tuturor statelor candidate… Turcia beneficiaza de o strategie de preaderare care vizeaza incurajarea si sprijinirea reformelor sale.

– Dialogul politic intre Turcia si Cei 15 a continuat in timpul presedintiilor franceza, suedeza si belgiana. Turcia trebuie sa satisfaca patru criterii politice – democratie, stat de drept, respectul drepturilor omului si protectia minoritatilor -, precum si criteriile economice – economie de piata viabila si capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale din Uniune.

– Autoritatile de la Ankara au abolit pedeapsa cu moartea, au ridicat interdictia de a folosi in public limbile minoritatilor si au permis, intr-o anumita masura, invatamantul in limba kurda. Astazi, Cei 15 insista pentru eliminarea totala a torturii, pentru eliberarea tuturor prizonierilor detinuti pentru delicte de opinie si pentru separarea stricta a puterii civile de cea a armatei.