Ministerul lui Chiuariu, părtaș la abuzurile noului Cod Penal

Ministrul "justițiar", Tudor Chiuariu, a reacționat într-un final la aberațiile din noul Cod Penal și cel procedural, comise de Comisia Juridică împreună cu Ministerul Justiției și a declarat că va cere președintelui Băsescu să retrimită legea la Parlament. Cu privire la inepțiile care au trecut de Comisia Juridică, fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a declarat că se încearcă o favorizare a infractorului, mai ales că o bună parte a celor care au votat legile sunt prieteni cu câțiva dintre cei cercetați. Iar ONG-urile s-au coalizat pentru a milita împotriva noilor reglementări care "sunt de natură să slăbească mijloacele de luptă împotriva corupției și să îngrădească libertatea presei".
Ajuns în ceasul al 12-lea "justițiarul" Tudor Chiuariu a reacționat, în cele din urmă, la inepțiile comise de Comisia Juridică în cele două coduri, penal si procedural, și a declarat că va cere președintelui Băsescu să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare. Paradoxul este acela că o bună parte din cele mai criticate modificări aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală au fost propuse chiar de… Ministerul Justiției și promovate de unii deputați din Comisia Juridică, potrivit unor surse parlamentare. Asta pentru că potrivit legii ministerul Justiției nu poate propune direct amendamente în Comisia Juridică, dar își poate promova propunerile indirect, prin intermediul unor parlamentari care și le însușesc. Ca să nu mai vorbim de faptul că secretarii de stat de la Ministerul Justiției au participat la dezbaterile din comisie fără să încerce să tempereze setea de abuzuri a parlamentarilor. Cea mai criticată modificare făcută în legislație, aceasta se referă la pedepsirea ziariștilor care difuzează probe dintr-un dosar, de exemplu un film de tip Remeș. În cazul în care totuși, filmul este făcut public, ziariștii riscă 7 ani de închisoare deoarece nu se precizează clar dacă sancțiunea se aplică doar oamenilor din sistemul juridic, adică procurorilor, polițiștilor sau ofițerilor SRI, sau poate fi pedepsită oricare altă persoană care divulgă probe dintr-un dosar.

"Nu vor să fie cercetați"

Aceasta a fost concluzia fostului ministru al justiției, Monica Macovei cu privire la trunchierea celor două coduri, de către aleșii neamului. Fostul ministru a mai precizat că posibilitatea interceptărilor doar după începerea urmării penale va bloca anchete de corupție și crimă organizată. Iar cu privire la argumentele invocate de autorii amendamentelor, potrivit cărora modificările ar avea vreo legătură cu drepturile omului, Macovei a explicat că acestea sunt false. Însă o explicație la aceste modificări făcute peste noaptea ar putea fi aceea că se încearcă o favorizare a infractorului mai ales că o parte din cei cercetați sunt prieteni cu cei care au votat, a mai spus Macovei. Aceasta a ținut să menționeze că în nicio țară corupția și crima organizată, care presupune traficul de droguri, de persoane sau de arme, nu poate fi combătută cu martori. "Peste tot se folosesc interceptări și filmări. Ori în acest moment, potrivit acestei legi adoptate de Parlament nu mai poți să combați aceste fenomene. Că nu mai poți să faci filmări și interceptări în timp util, adică le faci când nu mai e nimeni de filmat și după ce ai anunțat persoana că o cercetezi", a mai declarat Monica Macovei.

ONG-urile sunt total contra noilor modificări CP și CPP

Inițiativa pentru o Justiție Curată, Agenția de Monitorizare a Presei, Asociația ProDemocrația și Centrul pentru Jurnalism Independent au transmis un comunicat prin care dezaprobă cu fermitate modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală. ONG-urile sunt de părere că noile prevederi sunt de natură să slăbeasca mijloacele de luptă împotriva corupției și să îngrădească libertatea presei. Astfel ce le nemulțumește în mod deosebit pe aceste asociații sunt modificările cu privire la creșterea valorii de la care se poate vorbi de consecințe deosebit de grave și incriminarea cu dedicație pentru jurnaliști. Însă și limitarea duratei anchetei la 6 luni, cu posibilitatea de prelungire doar în circumstanțe excepționale, este o piedică uriașă în investigarea infracțiunilor complexe, mai opinează ONG-urile. Iar modificările aduse modalității de intercepare, anume, telefoanele pot fi ascultate numai după cel care este vizat este pus în gardă, o să ducă la nulitatea interceptărilor, deoarce este puțin probabil să se mai obțina informații relevante pentru anchetă, atâta vreme cât persoanele investigate sunt prevenite cu privire la posibilitatea de a fi ascultate, susțin asociațiile.