Un spectacol stelar rar a putut fi urmarit, in noaptea de marti spre miercuri, din numeroase colturi ale lumii: este vorba despre ploaia de meteoriti, despre care se spune ca, una similara, va mai putea fi observata abia la sfarsitul acestui secol.
De regula, doar cativa meteoriti devin vizibili in timpul acestor averse anuale de stele cazatoare. Dar de aceasta data, cercetatorii sperau intr-o amploare deosebita a fenomenului, cu cateva sute de puncte luminoase -dansand- pe albastrul intunecat al cerului. O singura problema ar fi putut -eclipsa- spectacolul: luna plina. -Ploaia de Leonide va fi extrem de intensa, dar risca sa fie partial estompata de luna plina, a carui stralucire poate face de neobservat cei mai mici dintre meteoriti. In acest caz, doar cele mai sclipitoare stele cazatoare vor putea fi vazute cu ochiul liber-, preciza Eric Jobin, astronom din Montreal. Potrivit precizarilor sale, vor exista doua varfuri de intensitate, cu o durata de o ora fiecare: intre 23.00 si 5.30, ora Europei.
Un praf cosmic
Conform asteptarilor, intre 2.000 si 5.000 de meteoriti ar fi trebuit sa-si faca, noaptea trecuta, intrarea in atmosfera terestra, brazdand cerul cu mii de linii luminoase. Va fi ceva care, spun astronomii, nu se va mai repeta decat in anul 2099. Meteoritii sunt particule de praf cosmic lansate de cometa Tempel-Tuttle, care trece prin apropierea Soarelui la fiecare 33 de ani. El taie atunci orbita terestra si ploaia survine in noiembrie, cand Pamantul este traversat de -trena cometei-. Aglomeratia de praf care a furnizat spectacolul din acest an a fost abandonata de cometa in timpul trecerii ei din 1866. Majoritatea particulelor se deplaseaza cu o viteza de 72 de kilometri pe secunda, aprinzandu-se din cauza frictiunii. Ele au fost botezate Leonide, din cauza faptului ca par a veni din constelatia Leului. In medie, o astfel de ploaie numara in medie 15 meteoriti pe ora. Dar in 1966, s-a vorbit despre aproximativ 1.000.
Doua intrebari
Cometele contin exemple pure de materii care au fuzionat cu circa 4,5 miliarde de ani in urma pentru a forma sistemul solar. Acesti bulgari mari de gheata si roca sunt bogati in molecule pe baza de carbon. Unii oameni de stiinta sunt de parere ca Pamantul a primit componentele organice necesare nasterii vietii dupa ce a fost lovit de comete. -Suntem nerabdatori sa vedem daca, pe baza noilor informatii oferite de ploaia de stele, vom putea raspunde la doua intrebari care ne framanta-, explica Michael Meyer, astrobiolog la NASA. -Care dintre materiile venite din spatiu s-au abatut asupra Terrei si ce se intampla atunci cand materia organica intra in interactiune cu atmosfera-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
