Amintiri, avertizari, invataminte, insistente, rusine… Sa fi sosit intr-adevar momentul iertarii si al impacarii? Este o intrebare al carei raspuns se va incerca a fi gasit in prezent, la aniversarea a sase decenii de la eliberarea lagarului nazist de la Auschwitz-Birkenau, la comemorarea victimelor celor mai cumplite atrocitati comise in perioada sumbra a celui de-al doilea razboi mondial.
De ce tocmai acum o asemenea solidaritate, atat de multa compasiune si preocupare pentru ceea ce s-a petrecut acum 60 de ani? Poate pentru ca intr-o lume care se vrea libera si democrata, in zilele noastre, antisemitismul si xenofobia iau o amploare nebanuita. Sau, de ce nu, poate pentru ca Polonia este tara care a avut de suferit ceva mai mult, purtand povara odioaselor amintiri zeci de ani.
Germania, inca vinovata
Pe un ton retinut si foarte sobru, cu capul plecat de rusine, cancelarul federal Gerhard Schroder a declarat audientei, in cadrul ceremoniei desfasurate la Berlin, ca Germania este foarte constienta de responsabilitatea care ii revine in ceea ce priveste trecutul, dar ca aceasta nu ia sfarsit prin comemorarea celor ucisi, crimele si marturisirile supravietuitorilor lagarelor de concentrare naziste ramanand o pata neagra a istoriei. In Germania inca mai exista antisemitism, a spus Schroder, si, tocmai de aceea, tuturor fortelor democratice le revine responsabilitatea de a se opune neonazismului, curent care pare sa se extinda tot mai mult.
Si Adunarea Generala a Natiunilor Unite a comemorat, pentru prima data in istoria sa, eliberarea lagarului de concentrare de la Auschwitz, in timp ce la Paris, presedintele Jacques Chirac a condus ceremonia de dezvelire a unui monument, memorialul Shoah, inchinat victimelor Holocaustului nazist, caruia i-au cazut victime sase milioane de evrei europeni, precum si multi altii, intre care homosexuali, romi si prizonieri de razboi. Chirac s-a recules in fata unui zid in care sunt incrustate numele a 76.000 de evrei din Franta, trimisi de nazisti in lagarele mortii. La Strasbourg, drapelele nationale de la Consiliul Europei au fost arborate in berna, in timp ce in fata cladirii a fost dezvelit un monument in memoria victimelor Holocaustului.
Putea fi oprit genocidul?
Desigur, este important sa reanalizam aceasta lectie a istoriei astazi, cand o parte dintre cei care au indurat ororile de la Auschwitz, dar si dintre cei care i-au eliberat, sunt inca in viata. Pericolul nu a disparut in totalitate, deoarece grupari neonaziste exista in continuare si chiar acum, in ajunul comemorarii, organizatii extremiste din Cehia, Marea Britanie si Germania au organizat o petrecere in nord-estul Poloniei, intonand cantece cu tematica antisemita si antirasiala. Si daca multi se intreaba cum este posibil ca astfel de lucruri sa se intample acum, exista o alta intrebare, la fel de legitima: de ce marile puteri nu au oprit la timp raspandirea nazismului si nu au intervenit mai repede pentru a pune capat grozaviilor din lagarele de exterminare. Prin vara lui 1944, Washingtonul, Londra si Moscova aveau informatii detaliate despre ceea ce se intampla in sudul Poloniei, dar abia cu cateva luni mai tarziu Armata Rosie a eliberat prizonierii de la Auschwitz-Birkenau, interval in care sute de persoane au fost ucise in camerele de gazare.
Auschwitzul a devenit in lumea intreaga un simbol al terorii, al genocidului si al Holocaustului. Creat in 1940 de catre nazisti, in suburbiile orasului polonez Oswiecim, lagarul de exterminare a insemnat sfarsitul pentru peste un milion de evrei, dar si pentru aproape 200.000 de polonezi, sovietici, tigani si membri ai miscarilor de rezistenta din diferite state europene. Intre 1942 si vara lui 1944, aici erau aduse, aproape in fiecare zi, trenuri pline cu victime, supuse apoi unui crud proces de selectie. Paznicii hotarau care dintre nou-veniti erau potriviti pentru munca fortata si care urmau sa fie trimisi la moarte. Si pentru ca numarul acestora din urma era intotdeauna mult mai mare, complexul care continea camerele de gazare a fost extins de-a lungul anilor. Conditiile de viata din lagar erau extrem de dure, iar o parte dintre copii erau folositi pentru experimente pseudo-stiintifice. Dorind sa fie cat mai eficienti, nazistii testau diverse metode de exterminare, optand in cele din urma pentru gazul letal numit Zyklon B. Spre sfarsitul razboiului, incercand sa stearga urmele teribilelor crime, trupele SS au distrus o parte din camerele de gazare, crematoriul si importante documente care fi putut fi folosite ca probe impotriva lor.
De vreo 50 de ani incoace se discuta despre sansele de reusita pe care le-ar fi avut la acea vreme o operatiune militara care sa puna capat genocidului si multi sunt de parere ca aliatii ar fi trebuit sa intervina, indiferent de riscurile pe care le-ar fi implicat actiunea lor. Iar o alta intrebare la fel de justificata este de ce statele europene nu au facut mai multe pentru a impiedica persecutarea evreilor de pe teritoriul lor. Poate ca astfel de dezbateri par acum inutile: la urma urmei, cine ar mai putea sa schimbe cele petrecute? Insa daca nu asimilam lectiile trecutului, nu avem nici o garantie ca astfel de grozavii nu risca sa se repete. Pentru ca Auschwitzul nu a inceput cu camerele de gazare, ci cu lipsa de compasiune a oamenilor care au privit cu indiferenta brutalitatile indurate de semenii lor.
Presedinti si printese
Lideri de stat si de guvern din 44 de state vor fi prezenti astazi la Auschwitz pentru a comemora unul dintre cele mai negre episoade din istoria batranului continent. La ceremonii vor sta alaturi presedintele rus, Vladimir Putin, omologul sau francez, Jacques Chirac, ucraineanul Viktor Iuscenko, dar si gazda lor, seful de stat polonez, Aleksander Kwasniewski. Partea germana va fi reprezentata de presedintele Horst Koehler, iar cea americana de vicepresedintele Dick Cheney, care va fi insotit de scriitorul israelian Elie Wiesel, castigator al Premiului Nobel pentru pace. Vor mai fi prezenti premierul italian, Silvio Berlusconi, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, dar si printul Edward al Marii Britanii si regina Beatrix a Olandei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
