Consiliul de Securitate al ONU a prelungit cu noua zile programul -Petrol contra hrana-, destinat sa limiteze impactul asupra populatiei civile a sanctiunilor internationale impuse regimului de la Bagdad. Programul, instituit in 1996, pentru a finanta ajutorul umanitar catre Irak prin exporturi de petrol facute sub controlul ONU, expirase ieri.
Statele Unite au blocat reinnoirea pentru perioada prevazuta initial, de 180 de zile, pentru a putea include mai multe produse noi pe lista de articole care nu pot fi importate de Irak. Adoptarea in unanimitate a Rezolutiei 1.443, prezentata de Marea Britanie si Bulgaria, prin care se prelungeste programul pana pe 4 decembrie, nu face decat sa amane problema. -Nu avem nimic impotriva programului umanitar si acceptam reinnoirea sa imediat dupa ce obtinem modificarea listei de produse- pe care Irakul nu are voie sa le importe, a declarat ambasadorul american la ONU, John Negroponte, la putin timp dupa vot. Diplomatul a citat, printre materialele considerate -periculoase- de catre Statele Unite, aparatele de bruiaj al sistemelor de pozitionare prin satelit, interceptoarele de comunicatii radio, precum si -cantitati de atropina pentru uz militar-. Atropina este un produs farmaceutic care poate fi utilizat ca antidot pentru anumite tipuri de gaz de lupta, care s-au dovedit a face parte din arsenalul irakian.
Programul -Petrol contra hrana- a fost oprit o perioada, in 1999, in timpul lunilor de negociere de care au avut nevoie Statele Unite pentru a determina adoptarea, in luna decembrie a anului respectiv, a Rezolutiei 1.284 privind dezarmarea Irakului. Votul in cadrul Consiliului de Securitate a avut loc dupa o audiere cu usile inchise a lui Hans Blix, directorul executiv al Comisiei de control, inspectie si verificare a ONU (UNMOVIC), care, saptamana trecuta, a efectuat o vizita la Bagdad.
Seful inspectorilor pentru dezarmare a subliniat importanta declaratiei pe care trebuie sa o faca Irakul pana pe 8 decembrie pentru a comunica lista -completa, exacta si la zi- a programelor sale de armament de distrugere in masa, precum si a vectorilor acestora. -Daca Irakul va declara ca nu are programe de fabricare de armament de distrugere in masa, va fi necesar sa furnizeze documente convingatoare sau alte probe-, a declarat Blix. -Cifrele furnizate nu sunt clare si, daca irakienii doresc sa fie crezuti, trebuie sa furnizeze deconturi mai exacte-, a adaugat oficialul. Blix a afirmat ca infrastructura necesara reluarii inspectiilor a fost instituita si este in curs de testare si prevede ca, inainte de sfarsitul anului, circa 100 de inspectori si personal auxiliar se vor afla la fata locului.
Plan in trei etape pentru Irakul post-Saddam
Washingtonul a pregatit un plan in trei etape pentru Irak, dupa inlaturarea regimului lui Saddam Hussein, prima dintre acestea fiind administrarea militara americana, pentru o perioada cuprinsa intre sase luni si un an, potrivit saptamanalului american –US News and World Report-. Conform publicatiei, acordul asupra detaliilor acestui plan, care ar urma sa fie aplicat dupa incheierea cu succes a ofensivei americane impotriva Bagdadului, a inceput sa se contureze in ultimele saptamani in cadrul comitetului reunit ad-hoc al adjunctilor sefilor departamentelor si agentiilor implicate. Este vorba de organisme din cadrul Ministerelor Apararii, Afacerilor Externe, CIA, Casa Alba etc.
Presedintele George W. Bush este informat cu regularitate in legatura cu stadiul elaborarii acestui plan, precizeaza saptamanalul, citand inalti oficiali din administratia republicana, care s-au exprimat sub protectia anonimatului. Autorii planului au respins ideea sustinerii infiintarii unui guvern irakian provizoriu in exil. Totusi, ei au apreciat ca probabil va fi necesar, pentru Statele Unite, sa plaseze Irakul sub administratia unui general american, sprijinit de un puternic contingent militar. Fara sa precizeze numarul militarilor americani necesari, publicatia arata ca principala sarcina a acestora ar fi sa ofere sprijin umanitar si sa asigure securitatea. Printre misiunile militarilor ar figura, de asemenea, evitarea declansarii ostilitatilor intre majoritatea siita si minoritatea sunnita, aflata la putere in mod traditional.
Potrivit saptamanalului, oficialii americani spera ca aceasta prima faza sa nu depaseasca o perioada cuprinsa intre sase luni si un an, -cei mai optimisti considerand ca un guvern irakian ar putea prelua conducerea tarii in mai putin de doi ani-. In acest interval, administratia militara ar lasa locul unei administratii civile internationale, reducand prezenta militara americana, in paralel cu cresterea responsabilitatilor atribuite irakienilor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
