Liderii institutiilor de conducere europene par sa se fi nascut ei insisi sub zodia scandalului, atragand dupa sine din ce in ce mai multe comentarii rautacioase si dispute la nivel inalt. Daca pana nu demult in prim-planul atentiei s-a aflat seful executivului comunitar, de aceasta data presedintele Parlamentului European (PE), spaniolul Josep Borrell (foto) este acuzat pentru ca ar fi facut abuz de putere, depasindu-si atributiile.
Ajuns in functia de lider al legislativului de la Strasbourg in urma unei intelegeri intre conservatori si social-democrati, un asa-numit -acord tehnic- care a dat nastere multor critici la vremea respectiva, socialistul spaniol Josep Borrell agaseaza din ce in ce mai mult dreapta democrat-crestina. Fiind -mult prea partinitor, el se comporta ca un sef de grup, nu ca un presedinte al Parlamentului-, protesteaza vehement Francoise Grossetete, vicepresedintele grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPE), in numele colegilor sai.
Lipsa de neutralitate
In lupta pentru afirmarea rolului institutiei pe care o conduce si a puterilor acesteia, Borrell este criticat pentru ca ar fi facut uz de functia sa in scopuri partinitoare. Oare? Liderul PE nu recunoaste acuzatiile decat intr-un singur caz, acela al investiturii Comisiei Barroso, cand, imediat dupa audierea italianului Rocco Buttiglione, candidat la fotoliul de comisar pe probleme de justitie, Borrell a declarat: -Sincer, nu as vrea, cu atat mai mult ca cetatean spaniol, sa am un ministru al justitiei care crede ca homosexualitatea este un pacat, ca femeia trebuie sa stea la cratita si sa faca copii sub aripa protectoare a sotului-, afirmatii care au cantarit si ele destul de greu in balanta defavorizanta a respingerii italianului.
Mai mult, socialistul francez Harlem Desir crede ca Borrell nu a stiut sa fie neutru si a jucat un rol major in evolutia raportului de forte din PE, in special al reprezentantilor socialisti, care a condus la respingerea primei formule propuse de conservatorul portughez Barroso, ca sef ales al Comisiei. Cunoscuta fiind ambitia legislativului de a pune la punct executivul comunitar prin singura putere de care beneficiaza asupra acestuia, anume votul de investitura, nu este de mirare ca, la putin timp dupa intrarea in paine a Comisiei Barroso remaniata, Borrell a laudat multa vreme rolul -istoric- si -inedit- al Parlamentului in aceasta chestiune, audierile candidatilor la fotoliile de comisari nefiind decat -o formalitate-.
Ranchiuna fatisa
Ca si cum nu ar fi fost suficiente acuzatiile, dreapta pune pe tapet si problema aderarii Turciei la UE, chestiune in fata careia Borrell si-ar etala favoritismul. In plus, scenariul se repeta si in cazul Constitutiei care, desi neprimita cu foarte mult optimism, il determina pe liderul legislativului sa insiste de cate ori are ocazia asupra importantei unui -da- in procesul de ratificare a documentului.
Cat despre ostilitatea de care a dat dovada in perioada alegerilor europene, din vara anului trecut, fata de Polonia, aliata a guvernului spaniol de atunci, condus de Jose Maria Aznar, in vederea mentinerii Tratatului de la Nisa si trimiterii de trupe in Irak, Borrell nu a contenit sa-si demonstreze ranchiuna. Nici in prezent nu se poate spune ca ar fi incetat sa afiseze o atitudine distanta fata de Varsovia, in ce priveste chestiunea perspectivelor financiare pentru perioada 2007-2013.
In acelasi ton
Si daca insusi presedintele PE face gafe, de ce nu si guvernul danez? Executivul de la Haga este acuzat ca a alocat o suma suplimentara de 1,5 milioane de euro pentru a contracara campania de respingere a Constitutiei europene. Potrivit cotidianului -De Volkskrant-, guvernul a alocat fonduri in cazul in care opozantii Constitutiei ar avea castig de cauza la referendumul din luna mai. Suma secreta se adauga celei oficiale de un milion de euro, pe care statul a alocat-o deja campaniei de promovare, fonduri impartite in mod egal de cele doua tabere, sustinatorii si opozantii legii fundamentale europene. Desi Cabinetul nu ar trebui sa foloseasca banii contribuabililor -pentru a contracara un eventual succes al campaniei defavorabile Constitutiei-, partidele parlamentare sustin ca nici una dintre campanii nu ar trebui avantajata financiar de catre guvern.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
