Pe timp de razboi, presedintii americani vorbesc, in discursul despre starea natiunii, despre libertate si unitate. Asa a facut Roosevelt, in 1942, la o luna de la atacul japonezilor de la Pearl Harbour, cand a vorbit despre -spiritul poporului american-. La fel a facut si Truman, in 1951, cand a spus ca -singurul lucru care ne poate invinge pe noi, americanii, este pierderea increderii-.
In plina desfasurare a razboiului din Golf, George Bush tatal afirma, la 29 ianuarie 1991: -Ne dorim din tot sufletul o lume in care sa nu mai fim nevoiti sa purtam razboaie-. Ceea ce contrasta, de altfel, cu acuzele aduse -nemilosului Saddam Hussein-. George W. Bush nu poate face exceptie. Desi in cadrul discursului de investire, din 20 ianuarie, nu a pronuntat niciodata cuvantul -Irak-, de aceasta data nu poate rata asa-zisa victorie a democratiei, dupa alegerile care au avut loc duminica. Rostit in mod traditional la inceputul anului si destinat prioritatilor pentru anul in curs, discursul despre starea natiunii AMERICANE de anul acesta are alta miza. Daca in urma cu doi ani, Bush definea -axa raului-, care pe parcurs s-a extins, de aceasta data el va vorbi americanilor despre libertatea IRAKIENILOR. In conditiile in care 1.400 de americani au murit intr-un razboi care pare sa nu se mai termine. Cand presedintele vrea sa ceara Congresului inca 80 miliarde de dolari pentru Irak. Intr-un moment in care imaginea soldatului american a fost terfelita de scandaluri fara sfarsit. Iar nota de plata, masurata in vieti omenesti si miliarde de dolari, continua sa creasca. Va vorbi americanilor despre libertate, in vreme ce agentiile de presa transmit imagini terifiante cu oameni sfartecati de bombe, in timp ce se duceau la centrele de votare pentru a face ceea ce America le cere. Sa isi stabileasca singuri viitorul.
Alegerile din Irak i-au oferit lui Bush un moment de respiro. Dar, asa cum apreciau analistii, o victorie castigata nu inseamna un razboi castigat. Iar greul abia incepe. Noul guvern, Constitutia, referendumul pentru Constitutie si abia apoi retragerea totala. Iar ceea ce va fi mai dificil pentru Bush in acest an, va fi sa le ceara din nou americanilor sprijin pentru razboiul din Irak, dupa ce stie ca deficitul comercial a atins un nivel record, reforma sistemului sanitar este la pamant, pensiile au nevoie de o schimbare, iar popularitatea sa este la cel mai scazut nivel de la Nixon incoace. Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca, asa cum stau lucrurile, starea natiunii de anul viitor ar putea fi axata tot pe… Irak.
Dar Bush va mai vorbi despre ceva. Despre nevoia de aliante cu Europa. Despre apropiatul turneu pe care il va face pe batranul continent si despre incercarea de a mai imbuna vechi aliati indepartati o data cu decizia de a ataca Irakul. Si iarasi, in loc sa auda solutii la rezolvarea problemelor interne, care sunt cu adevarat importante pentru ei, americanii vor auzi cuvinte rostite pana acum de toti oficialii americani, majoritatea dintre ele legate de dorinta Washingtonului de a ramane pe primul loc in lume.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
