Abandonul scolar a atins, in ultimii ani ai guvernarii PSD, ingrijoratoarea rata de 2,3%, potrivit datelor Institutului National de Statistica. Numai in anul 2003, peste 75.500 de elevi au abandonat scoala, principala cauza fiind saracia. Si nici in anul trecut nu s-a consemnat vreo scadere a acestei rate.
Practic, politica de pomeni sociale dusa de fostul guvern nu a putut opri evolutia ascendenta a abandonului scolar. -Cornu* si lapticu*-, -Bani de liceu-, -200 de euro pentru calculator- sunt programe care s-au dovedit, in marea majoritate a situatiilor, nerentabile atat pentru -beneficiari-, cat si pentru contribuabilul de rand – nevoit sa suporte capriciile financiar-populiste ale fostilor guvernanti.
Paradoxal, dupa cum arata graficul abandonului, elevii din ciclul primar si gimnazial sunt primii in ascendenta renuntarii la scoala. Daca in anul scolar 2000-2001 doar 0,6% – respectiv 14.491 – din ei renuntau, in 2003, numarul lor aproape ca s-a dublat, rata abandonului atingand 1,2% – aproximativ 27.000 de abandonuri pentru aceasta categorie de varsta.
Recordul este detinut in continuare de populatia de etnie rroma. Procentajul tinerilor rromi care renunta la educatie este in continuare de aproximativ 50%, in conditiile in care etnia rroma este pe primele locuri la natalitate.
In general vorbind, cea mai frecventa cauza este saracia. In cazul familiilor cu multi copii, nici macar un venit mediu nu poate asigura conditii pentru ca toti acestia sa poata beneficia in mod egal de accesul la educatie. O alta cauza – care exista cu precadere in mediul rural – este munca ilicita a celor mici, nevoiti sa-si ajute parintii la muncile campului.
Abandon pozitiv?!
In ultimii ani a aparut si un tip de abandon care ar putea parea unul fericit. Este vorba de copiii care isi urmeaza parintii in strainatate. Ca emigreaza sau pleaca la munca, multi dintre romani prefera sa-i ia si pe cei mici cu ei, in speranta ca vor putea continua scoala acolo. Numarul abandonurilor din acest motiv nu este cunoscut deocamdata de autoritatile romane. Cert este ca, in 2003, aproximativ 10.000 de copii au migrat impreuna cu parintii. Cele mai afectate judete sunt cele din nordul tarii – Neamt, Bistrita-Nasaud, Maramures.
Numai in judetul Neamt, in cursul ultimelor doua luni, peste 1.500 de scolari au renuntat la studii, pentru a pleca alaturi de parintii lor care muncesc in strainatate. Dintre acestia, 500 sunt elevi de gimnaziu, 466, elevi de scoala generala si restul, elevi la diverse licee si scoli de arte si meserii din judet. Cele mai multe cazuri de abandon se inregistreaza in zona municipiului Roman, unde sate intregi s-au golit, dupa ce populatia a emigrat, practic, in masa, in Italia. E un fenomen care nu poate fi stopat, atata vreme cat romanii nu vor avea aici, in tara, conditii de trai care sa-i determine sa nu mai plece cu familii cu tot peste hotare. Mai problematic este insa ca unii dintre acesti elevi care pleaca de la noi isi continua studiile in strainatate, iar la revenirea lor in tara trebuie facuta o serie lunga, complicata si costisitoare de investigatii pentru a le putea echivala acele studii.
Si cadrele didactice vor avea de suferit…
Acest lucru se va reflecta de anul viitor si in planul de scolarizare din licee si scoli de arte si meserii, fapt ce se va -solda- cu reduceri de personal.
Restrangerea activitatii profesorilor cu un numar de ore mai mic de noua, respectiv 12, presupune o departajare a cadrelor didactice, in functie de punctajul insumat, punctaj ce reflecta activitatea didactica si meritele acestora. In cazul unui cadru didactic cu un numar de ore care depasesc jumatate din norma, dar nu are 18, respectiv 24 de ore, vorbim de restrangeri partiale de activitate. O alta varianta de completare a normei o constituie optionalele. Desi nu exista o limita pentru numarul de optionale pe care un profesor are dreptul sa le sustina, o norma intreaga nu se poate constitui numai din optionale, macar jumatate din norma trebuind sa reprezinte ore din materiile prevazute in planul de invatamant.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
