-In domeniul administratiei publice si al sistemului justitiei mai sunt foarte multe de facut-

– As vrea sa vorbim mai intai despre ceea ce asteptam de la Copenhaga.

– Intalnirea la nivel inalt de la Copenhaga este o reuniune a Consiliului European, foarte importanta pentru intreg procesul de extindere a UE. Sunt trei aspecte de care se va ocupa. Primul aspect se refera la intentia UE de a incheia negocierile de aderare cu cele 10 tari candidate care sunt pregatite, asa-numitul grup de la Laeken, si intr-adevar asistam acum la un proces de intensificare a negocierilor care se poarta la Bruxelles, astfel incat totul sa fie pregatit pentru decizia ce urmeaza a fi luata de sefii de stat si de guvern la Copenhaga. Dar sigur ca procesul de extindere a UE este un proces care include toate cele 12 state candidate, un procesc ireversibil, si de aceea un rol foarte important, un rol vital il joaca foaia de parcurs care a fost pregatita pentru cele doua tari, Romania si Bulgaria. La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, de la sfarsitul lunii octombrie, statele membre au salutat stabilirea datei de 2007 ca data-tinta pentru aderarea Romaniei si Bulgariei si si-au exprimat intentia de a sprijini atingerea acestei tinte si pentru a sprijini acest obiectiv, Comisia Europeana a publicat pe 13 noiembrie cate o foaie de parcurs pentru fiecare din cele doua state candidate de care vorbim. Iar in aceste foi de parcurs, in aceste documente exista atat o parte generala, o abordare generala a procesului, cat si o parte care specifica ce masuri ar trebui luate astfel incat sa poata fi inchise capitolele de negociere si sa se ajunga la semnarea actului de aderare. Speram ca la Copenhaga aceasta propunere a Comisiei Europene pentru foile de parcurs sa fie acceptata, posibil cu niste amendamente din partea statelor membre si sigur ca aceasta foaie de parcurs este similara planului de actiune pregatit de Guvernul Romaniei, atat in ceea ce priveste adoptarea legislatiei, cat si aplicarea acesteia in toate aspectele implicate in negocierile de aderare. O alta intentie este aceea de a mari sprijinul financiar acordat Romaniei si Bulgariei in aceasta perioada de catre UE, marire care va fi in vigoare incepand cu anul 2004, datorita fondurilor disponibilizate de aderarea primelor 10 state. Propunerea comisiei este ca aceasta crestere a sprijinului financiar sa fie progresiva incepand cu anul 2004 si continuand cu anul 2005 si 2006, vorbind, de exemplu, pentru anul 2006, de propunerea de a avea un sprijin financiar de peste un miliard de euro in fonduri nerambursabile. Sigur ca marirea sprijinului financiar este conditionata de inregistrarea de progrese vizavi de masurile stabilite in foaia de parcurs si de demonstrarea capacitatii de a gestiona si de a implementa acesta fonduri. De aceea, intalnirea de la Copenhaga este foarte importanta pentru Romania si Bulgaria pentru a-si consolida programul pe etape, in vederea aderarii, in special in ceea ce priveste urmatorii doi ani, pentru ca daca vorbim de data-tinta de aderare a Romaniei, de 1 ianuarie 2007, inseamna ca mai avem practic patru ani. Si daca nu se inregistreaza progrese reale in primii doi ani din aceasta perioada, vorbim de anii 2003 si 2004, atunci oricum ar fi prea tarziu, in 2005, 2006, sa se mai recupereze astfel de intarzieri. Stiu ca si Guvernul Romaniei este foarte constient de aceasta necesitate de a continua progresele inregistrate pana acum. Sigur ca la Copenhaga nu se va vorbi numai de aceste 12 tari candidate, ci si de Turcia.

– Credeti ca este greseala Romaniei ca multe ziare, multe publicatii nu reflecta corect schimbarile la care, totusi, Romania s-a straduit? Este o lipsa de informare sau este o lipsa de informare a Romaniei catre ceea ce se cheama sursele?…

– In primul rand, stiti si dvs. ca, daca avem o stire buna, atunci nu este o stire si ca este mult mai usor sa ne concentram pe stirile rele despre ceea ce nu se intampla bine, pentru ca asta ajuta la vanzarea ziarelor si la o audienta mai buna, iar Guvernul Romaniei, singur, nu poate sa faca fata acestui val de vesti proaste si, intr-adevar, atunci cand informatia vine de la surse guvernamentale sau cum suntem noi, de la surse ale Comisiei Europene, este putin suspectata. Ceea ce trebuie sa se intample este sa vedem aici, pe teren, ca se intampla atat de multe lucruri bune, incat devine ca un tavalug care atrage dupa sine o imagine mai buna si in afara Romaniei. Problema este, in Romania, ca exista si cazuri in care se intampla lucruri bune, dar exista si multe lucruri care inca nu merg si, daca ne uitam de exemplu la indicele coruptiei in Romania, trebuie sa recunoastem ca in domeniul administratiei publice si al sistemului justitiei mai sunt foarte multe de facut. Desigur ca in aceste domenii nici nu este usor sa realizezi progrese peste noapte, dar asta nu inseamna ca progresele nu trebuie sa aiba loc, pentru ca Romania merita o mai buna administratie publica si un sistem al justitiei mai bun, si mai ales romanii, ca cetateni.

Radio Romania Actualitati