-Costin Georgescu si Mircea Gheordunescu au permis ca ofiteri SRI sa lucreze pentru SOV-

Importanta influentei fostei Securitati si mai ales a fostei nomenclaturi comuniste asupra societatii romanesti democratice este departe de a fi doar una de natura teoretica ori doar avand conotatii generale, sporadice in actualitatea palpabila. Istoricul Marius Oprea, specializat in cercetarea acestui fenomen, dezvaluie faptul ca, de exemplu, faimosul caz FNI a fost posibil in primul rand din cauza implicarii serviciilor secrete – a SRI in special – dominate inca binisor atat de mentalitatea, cat si de practica fostei politii politice si fostului PCR care au actionat la adapostul asa-numitei -sigurante nationale-. Aceasta constituie o dovada in plus a necesitatii transferarii arhivelor fostei Securitati la CNSAS si a promovarii unei legi a lustratiei.

– Ce sanse sunt ca SRI sa predea arhiva fostei Securitati in totalitate catre CNSAS?

– Fac parte dintr-o categorie socotita, in genere, a optimistilor incorigibili. Contrar tuturor semnalelor, eu cred ca, in cele din urma, arhivele fostei politii politice comuniste vor fi deschise, nu numai celor direct interesati, care au -dosar- la Securitate, dar si celor care vor, pur si simplu, sa cunoasca ceea ce se ascunde in tenebrele regimului comunist – si nu doar… Acesta este, daca vreti, un punct de vedere strict personal. Sunt insa mai putin optimist daca e sa tin cont de situatia concreta. De fapt, ceea ce se vede nu ofera prea multe motive de optimism. Mai intai, trebuie sa precizez ca Serviciul Roman de Informatii nu are, din punct de vedere formal, cum sa predea toata arhiva Securitatii, nici daca ar dori sa o faca. Oricum, s-a dovedit ca nu vor acest lucru, si chiar au distrus parti importante din ea. Apoi, printr-o serie de masuri luate de -guvernul provizoriu- de pana in alegerile din mai 1990, coordonate in special de Gelu Voican Voiculescu, Victor Athanasie Stanculescu si Nicolae Militaru, cu girul lui Petre Roman si al lui Ion Iliescu, arhiva Securitatii a fost -sparta- in mai multe bucati si imprastiata la diverse institutii. Gelu Voican Voiculescu, atunci vicepremier al guvernului, a luat (personal) o felie foarte -groasa- din aceasta arhiva – este vorba de arhiva Securitatii Municipiului Bucuresti, unde (practic) erau stocate dosarele unor importante personalitati ale acelor zile, dar si de acum. O alta parte a fost transferata Ministerului Justitiei, dosarele -fierbinti- ale contrainformatiilor militare au fost, pur si simplu, luate de MapN, iar dosarele spionajului RSR le-a preluat nou-infiintata SIE. Asa ca, de fapt, -dosarele Securitatii- sunt astazi peste tot – si deloc acolo unde ar trebui sa fie, conform legii. Romania mai reuseste, ca stat, o trista performanta – ca institutii ale sale cu un rol fundamental in apararea legalitatii (SRI, SIE, MapN, Ministerul Justitiei) sa nu respecte tocmai o lege organica a statului, care le solicita predarea arhivelor fostei Securitati, ca politie politica, la CNSAS.

Timofte umbla cu masina lui SOV

– Cat de mult se poate crampona SRI de chestiunea cu siguranta nationala pentru a pastra ceva din arhiva ori pentru a descompleta dosarele?

– Cat vrea de mult. De fapt, Serviciul Romaan de Informatii, de pe vremea lui Costin Georgescu incoace, nu a servit decat ca retea de spionaj intern in favoarea unor cercuri de interese interne – fie ca e vorba de interese politice, fie ca e vorba de interese economice. Sa ma explic: va aduceti aminte de -scandalul FNI-? Cei care au permis, prin acord scris, ca ofiteri din SRI sa poata lucra pentru Sorin Ovidiu Vintu, acestia folosindu-si experienta, informatiile acumulate, influenta etc. in favoarea acestui om de afaceri, nu au fost altii decat sefii SRI – Georgescu si Gheordunescu. Cred ca atunci cand presedintele Emil Constantinescu a spus ca a fost infrant de fosta Securitate se referea si la cei doi, care, din interes, frica sau prostie, au facut jocul elementelor celor mai nocive din politia politica comunista. Cine poate uita discursul penibil al lui Costin Georgescu din parlament, in apararea fostilor securisti? Acesta este un mod vadit de exploatare a SRI in folosul unei persoane private. Dintr-o agentie de contraspionaj, SRI s-a transformat astfel intr-una de spionaj economic. Iar Radu Timofte, actualul sef al institutiei, se plimba la Senat intr-un jeep ale carui initiale erau SOV si care era pus la dispozitie de, ghici cine? Toate aceste murdarii sunt, indeobste, acoperite sub plapuma calduroasa a sigurantei si interesului national. Abia astept un nou FNI, in numele apararii tarii de -oficinele- straine… Dincolo de gluma, ceea ce a lipsit in acest caz este un control eficient al serviciilor secrete, prin intermediul parlamentului. De fapt, la noi serviciile controleaza parlamentul, si nu invers, ca o consecinta a faptului ca tin bine ascunse secretele trecutului. Am intrebat odata un senator cu o functie importanta in Comisia de control a SRI daca au cercetat regulamentele interne ale institutiei, sub raportul respectarii Constitutiei. M-a privit lung si mi-a spus: stii, nu ne-am gandit. O s-o facem candva. In acel moment, Comisia SRI avea patru ani de existenta… Asa ca, revenind la siguranta nationala: nu conteaza ce contine legea, nici in drept, nici in fapt, chiar asa imperfect formulata. Inainte de 1989, -siguranta nationala- era inteleasa ca siguranta a regimului comunist. Cu securistii ramasi in functii, situatia nu s-a schimbat: ei apara -regimul- de la putere – si mai ales pe vechii lor prieteni din nomenclatura, regrupati in PSD, PUR sau PRM. Iar domnul Timofte, oricum, nu e genul de om atent la nuante. Sincer, el si unii din subalternii sai cred, ca si acum o jumatate de veac, cam asa: siguranta nationala este atunci cand vreau eu sa va bag pumnul in gura…

– In ce sens ar trebui modificata Legea accesului la propiul dosar de securitate?

– In sensul transmiterii, fara echivoc, a arhivelor Securitatii catre CNSAS. Altfel, ar fi mai bine ca aceasta institutie sa-si inchida portile. Ar fi mai cinstit fata de contribuabil si ar arata cine conduce, intr-adevar, Romania.

Arhiva de cadre a fostului CC al PCR este bine ascunsa

– Se poate avea acces la arhivele de securitate ale fostului PCR? Pot ajunge dosarele de securitate ale fostilor nomenclaturisti PCR in custodia CNSAS si implicit la indemana cercetatorilor? Cine banuiti ca le detine in prezent?

– Nu exista arhive -de securitate- ale PCR, pentru ca, incepand din 1955, reglementarile au fost foarte clare – Securitatea nu putea urmari membri de partid decat in situatii absolut speciale si cu aprobari de la niveluri superioare ale PCR. Exista insa o alta arhiva, mult mai importanta: arhiva de cadre a Comitetului Central, unde se pot regasi inclusiv rapoarte ale Securitatii in privinta unor nomenclaturisti care intrasera in vizor. Ca Ion Iliescu, de pilda, in privinta relatiilor lui cu -tovarasii sovietici- dupa venirea la putere a lui Gorbaciov. Mai exista tot acolo, si e la fel de bine ascunsa, o arhiva a unui departament special din Comitetul Central, care se ocupa de coordonarea Justitiei, a Internelor (inclusiv Securitatea) si a Armatei. Aceste documente, care masoara 1.800 metri liniari, se afla sub paza unei unitati de parasutisti de elita, la Clinceni. Sunt 1.800 metri care pot arata adevarata fata a regimului comunist si a celor care l-au -privatizat- dupa 1989.

– Este CNSAS in formula actuala si cu legislatia in vigoare o institutie eficienta si indeplineste menirea pentru care a fost creata?

– Din nefericire, nu. Din doua motive. Mai intai, caracterul evaziv al legii, care de la bun inceput a dat dureri de cap celor pusi s-o aplice, apoi datorita calitatii morale indoielnice a unora din membrii Colegiului.

O lege a lustratiei ar decima partidele politice

– Mai este necesara o lege a lustratiei, chiar si dupa 15 de la caderea comunismului – si daca da, ce ar putea prevedea in acest moment pentru fostii nomenclaturisti comunisti?

– Eu continuu sa cred ca o lege a lustratiei ar putea indrepta lucrurile in Romania. E drept, ar mai ingrosa putin randurile pensionarilor, dar nu mult: din cei peste 10.000 de ofiteri ai Securitatii, mai sunt activi cel mult 4.000-5.000, la care se adauga cam tot atatia nomenclaturisti. Dar o asemenea lege nu poate fi adoptata pentru simplul motiv ca oamenii care pot fi lezati politic de ea se intalnesc in toate partidele. E drept, doua (PUR si PRM) s-ar cam dizolva, iar PSD ar suferi grele lovituri. Dar ganditi-va si la celelalte sau la structurile locale ale partidelor si administratiei. Tocmai de aceea, cred ca legea lustratiei este un vis. Dar daca nu ramai un visator, ce sens are sa mai lupti?

– Unde se situeaza Romania fata de celelalte foste tari comuniste din punct de vedere al stadiului deconspirarii fostei Securitati ca politie politica?

– Suntem pe locul trei din coada, in fata Rusiei si Albaniei. In fata noastra sunt Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia si fosta RDG. Ceea ce e interesant e ca, daca se ia in considerare acest clasament al masurii in care s-a realizat deconspirarea trecutului comunist, se poate lesne observa ca el e direct proportional cu performanta economica a respectivei tari in tranzitie. Ceea ce dovedeste, dupa parerea mea, ca gradul de parazitare a societatii romanesti de catre fosta nomenclatura si slujbasii ei din Securitate, Justitie si Militie (cu toate numele lor noi de astazi) este atat de mare, incat mucegaiul ataca acum pana la radacina lumii noastre.