Negocieri dure la Copenhaga – acesta va fi cuvantul de ordine la summitul european ce va incepe joi si care ar trebui sa parafeze extinderea Uniunii cu inca 10 state. Cu numai cateva zile inainte de importanta reuniune, nimic nu este insa stabilit, Europa e divizata, tarile candidate doresc sa obtina cat mai multe beneficii financiare, Turcia forteaza o decizie definitiva cu privire la data de incepere a negocierilor, Ciprul ramane impartit si departe de o solutie politica care sa ii asigure aderarea. -Am facut progrese, insa mai sunt de rezolvat tocmai acele chestiuni spinoase. Prevad negocieri dure la Copenhaga. Pana atunci nu se prevede o intelegere finala-, a anticipat premierul danez, Anders Fogh Rasmussen. -Cer statelor candidate sa faca tot ce le sta in putinta pentru a incheia negocierile. Le avertizez sa nu ceara prea mult, pentru ca exista riscul ca negocierile sa nu fie incheiate la Copenhaga si ca extinderea europeana sa fie amanata pentru multi ani de acum inainte-, a subliniat acesta.
Grupul de la Visegrad canta pe o singura voce
Premierii celor patru state membre ale gurpului de la Visegrad – Ungaria, Slovacia, Cehia si Polonia – s-au intalnit la acest sfarsit de saptamana in Slovacia pentru a stabili un plan comun de actiune pentru finalul negocierilor de aderare cu Uniunea Europeana. Candidatii incearca sa obtina conditii favorabile si au decis sa fie uniti pentru ca summitul de la Copenhaga sa le aduca mai multe beneficii. Este vorba mai ales despre subventiile agricole, de perioadele de tranzitie, si despre intreg pachetul de ajutoare financiare oferit de Bruxelles. Pentru Leszek Miller, prim-ministrul polonez, este important ca statele Visegrad sa isi apere in comun pozitia in fata puternicelor state membre ale Uniunii Europene.
Ieri urma sa aiba loc, la Bruxelles, o noua runda de negocieri intre Cei 15 si statele candidate pentru aderare in 2004, insa nu era asteptat decat un compromis in privinta cotelor de productie. Restul chestiunilor financiare vor fi dezbatute, cu siguranta, in timpul summitului de la Copenhaga.
Nici o solutie pentru Cipru
Liderii ciprioti turci si greci se afla sub presiunea liderilor europeni, care incearca sa accelereze la maximum negocierile dintre cele doua parti, astfel incat integrarea insulei Cipru in Uniunea Europeana sa poata fi asigurata. Rauf Denktash – liderul cipriot turc, si Glafcos Clerides – liderul cipriot grec, se opun planului propus in urma cu o luna de Organizatia Natiunilor Unite, astfel incat o intelegere in cele cateva zile care au mai ramas pana la summitul de la Copenhaga pare imposibila. Intr-un document de 154 de pagini, secretarul general al ONU, Kofi Annan, propunea pentru insula Cipru crearea unei structuri de putere descentralizate, cu un guvern comun si doua state componente egale. Partea greaca nu este insa de acord cu sistemul presedintiei prin rotatie si cu perioada de tranzitie, conform caruia cei doi lideri vor fi copresedinti ai Ciprului pentru trei ani. Partea turca nu a acceptat planul ONU, pentru ca acesta nu garanteaza recunoasterea internationala a doua state egale, dar separate, asa cum liderii ciprioti turci sustin inca din 1974.
Minerii polonezi, in greva generala
Minerii polonezi au votat intr-un referendum organizat de uniunile sindicale pentru inceperea grevei generale, punand astfel in pericol planul de restructurare al guvernului condus Leszlek Miller. Minerii incearca sa forteze autoritatile de la Varsovia sa renunte la masurile pe care intentioneaza sa le ia, printre care: reducerea locurilor de munca in acest sector cu 35.000, inchiderea a sapte mine si privatizarea marilor concerne de stat care opereaza in minerit. Datoriile totale ale sectorului minier polonez se ridica, in prezent, la 20 de miliarde de zloti, adica aproximativ sase miliarde de euro. Pana acum, guvernul a oferit diferite pachete compensatorii pentru minerii dispusi sa renunte la slujba, astfel ca peste 100.000 de mineri au parasit acest sector in ultimii trei ani. Cu toate acestea, in Polonia mai lucreaza inca 140.000 de mineri, mai mult decat in intreaga Uniune Europeana.
La referendumul organizat de confederatiile sindicale au particpat 75% dintre mineri, 95% dintre acestia pronuntandu-se in favoarea declansarii grevei generale. Nu s-a fixat inca o data exacta pentru asta, insa liderii minerilor spera ca premierul si cabinetul sau vor ceda presiunilor lor, fortati de incheierea negocierilor cu Uniunea Europeana.
Turcia nu va primi cadoul sperat
La summitul de la Copenhaga nu va fi fixata o data pentru inceperea negocierilor cu Turcia, a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute premierul danez, Anders Fogh Rasmunssen. -Nu vom fixa o data pana cand Turcia nu va indeplini criteriile politice. Singura problema este sa gasim o modalitate de a exprima acest lucru la Copenhaga-, a subliniat premierul danez pentru cotidianul german -Die Welt-.
Problema turca este spinoasa, mai ales ca in ecuatie au intervenit si Statele Unite, care sprijina integrarea cat mai rapida a Turciei in Uniunea Europeana. Cu acest ajutor substantial, autoritatile de la Ankara solicita cu tarie stabilirea unei date de incepere a negocierilor. -Anuntarea unei date clare va facilita rezolvarea mai multor probleme, inclusiv a celor regionale si a celor legate de relatiile dintre Europa si Turcia-, si-a justificat decizia premierul turc, Abdullah Gul. Mai mult, Ankara si-a permis chiar sa respinga planul franco-german, care propunea data de 1 iulie 2005 pentru inceperea negocierilor, cu conditia ca expertii de la Bruxelles sa intocmeasca un raport preliminar, in a doua jumatate a anului 2004, pentru evaluarea procesului de democratizare si a progreselor economice ale Turciei.
Declaratie politica in favoarea Romaniei si a Bulgariei
Oferta pentru Romania si Bulgaria va fi, probabil, elementul cel mai putin controversat la Copenhaga, chiar daca se prevad unele discutii intre liderii europeni privind formularea angajamentului ca cele doua tari vor putea adera la UE in 2007. Franta, Marea Britanie si toate tarile din sudul continentului, precum Grecia si Italia, doresc sa sublinieze in mod clar ca obiectivul Uniunii Europene este de a primi cele doua tari in 2007, cu conditia evidenta ca acestea sa isi indeplineasca toate angajamentele asumate. Liderii europeni vor sprijini suplimentarea ajutorului de preaderare pentru cele doua tari cu 900 milioane de euro intre 2004 si 2006. Grecia ar dori sa lase o posibilitate pentru sporirea acestui ajutor, daca Romania si Bulgaria dovedesc ca il pot utiliza in mod eficient, dar nimeni altcineva nu pare sa sprijine aceasta cerere. Comisarul Gunter Verheugen a asigurat ca Romania si Bulgaria nu vor fi uitate la Copenhaga. -Romania si Bulgaria au facut progrese remarcabile si toata lumea le lauda pentru aceste progrese. Cu totii incurajam cele doua tari. Vom sublinia ca actuala runda de extindere are caracter inclusiv si nu va fi incheiata inainte ca Romania si Bulgaria sa adere la Uniune si sa isi ia locurile in Comisia Europeana, Consiliul de Ministri si Parlamentul European-, a subliniat acesta. Intr-adevar, pentru a da asigurari ca aderarea celor doua tari nu va fi ingreunata dupa primul val de extindere, se prevede ca in concluziile summitului de la Copenhaga sa existe o declaratie politica a celor 15 membri ai Uniunii Europene si a celor 10 tari viitoare membre ca extinderea este ireversibila si ca rezultatele realizate in negocierile cu Romania si Bulgaria nu vor fi puse in discutie.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
