Copenhaga: un summit fierbinte

-Obiectivul extinderii este prea important, nu poate fi compromis in ultimul moment de pozitii inflexibile si consideratii politice mioape-. Cu acest apel a prezentat presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, reuniunea sefilor de stat si de guvern care s-au reunit ieri, pentru doua zile, la Copenhaga. Romano Prodi a invitat liderii europeni -sa faca dovada flexibilitatii si a curajului politic pentru a putea taia impreuna panglica victoriei-. Presedintele Comisiei nu s-a aratat ingrijorat pentru soarta acestui summit european, fiind convins ca va avea un final fericit, depasindu-se, in sfarsit, divizarea intre Est si Vest. -Desigur, vor fi multe de facut la Copenhaga, dar nu ne asteptam sa fie altfel, a recunoscut Romano Prodi. Intr-adevar, anuntata nastere a Europei Celor 25, fixata pentru 1 mai 2004, se va definitiva in timpul reuniunii la nivel inalt din capitala daneza, la capatul a zeci de ore de negocieri dificile.

Inceperea si desfasurarea summitului stau sub semnul -alertei maxime-, dupa cum se arata in comunicatul politiei daneze, intrucat mai multe mii de activisti antiglobalizare se indreptau ieri spre Copenhaga. Bella Center, locul de desfasurare al Consiliului European si unde este plasat si centrul de presa, dispune de masuri de securitate maxima, 6.000 de politisti fiind mobilizati in Copenhaga. Abia aseara urma sa ajunga in capitala daneza liderii europeni, deciziile finale fiind lasate pentru astazi.

Europa imbunatateste oferta pentru subventiile agricole

S-a intamplat intr-adevar, cu numai cateva ore inainte de inceperea summitului, iar anuntul a fost facut chiar de catre guvernul polonez. Prin vocea purtatorului de cuvant, Michal Tober, autoritatile de la Varsovia au anuntat miercuri seara ca fermierilor din statele candidate li s-a oferit jumatate din subventiile acordate in prezent colegilor lor din Vest. Conform intelegerii initiale, cei 10 noi urmau sa primeasca, in perioada 2004-2006, doar 25% din ajutoarele acordate Occidentului, urmand ca suma sa creasca treptat, pana la deplina paritate dintre subventii, in 2013. Noua propunere este privita cu ochi buni de Polonia, varful de lance al campaniei demarate de statele candidate pentru a obtine cat mai multe beneficii o data cu intrarea lor in Uniunea Europeana. Daca propunerea a fost intr-adevar facuta si care va fi decizia finala in privinta pachetului financiar oferit statelor candidate nu vom afla decat la sfarsitul summitului de la Copenhaga.

Romania si Bulgaria – ne vedem in 2007

Bulgaria si Romania spera ca Uniunea Europeana va confirma la Copenhaga data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea la UE. Ministrii afacerilor externe din cele doua tari au trimis in data de 6 decembrie o scrisoare comuna in acest sens omologului lor danez, Per Stig Moeller. In opinia Comisiei Europne, cele doua tari de la Marea Neagra inregistreaza inca intarzieri prea mari fata de normele Uniunii. Bulgaria si Romania spera totusi sa incheie negocierile de aderare la sfarsitul anului 2003. Pana in prezent, Bulgaria a deschis 31 de capitole de negociere si a inchis deja 23, in timp ce Romania a deschis 28 si a incheiat negocierile la 15 capitole. Miercuri, intr-o conferinta de presa transmisa de postul de televiziune al Uniunii -Europe by Satellite-, Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, afirma: -In ceea ce priveste Romania si Bulgaria, cred ca la Copenhaga Consiliul European nu va fi zgarcit cu ajutoarele de preaderare pentru a le permite acestor tari sa intre in UE in 2007. Aderarea propriu-zisa va putea fi posibila in acel an si doresc ca acest lucru sa se intample, aderarea depinzand insa de gradul de pregatire si de respectare a criteriilor de aderare-. Este de asteptat ca acesta sa fie si mesajul oficial pe care Bucurestiul si Sofia il vor primi in capitala daneza.

Europa isi tine promisiunea facuta in 1959

-Nu trebuie sa construim doar pentru interesul popoarelor libere-, spune Robert Schuman in 1959. -Trebuie sa fim in masura sa primim in randurile noastre popoarele din Est, in ziua in care ele ne vor cere acest lucru-. Acum, Europa isi tine promisiunea si reunifica teritoriile din Estul si Vestul continentului intr-o maniera pasnica.

La 63 de ani dupa Pactul Ribbentrop-Molotov, care a dus la divizarea de la Yalta, la 30 de ani dupa caderea Zidului Berlinului, Uniunea Europeana se extinde pana la granitele unei URSS disparute. Cele 10 noi state membre inseamna inca 75 milioane de locuitori. In termeni de putere economica, aportul lor se limiteaza la 404 miliarde de euro, adica doar 5% din produsul intern brut cumulat al celor 15 state deja membre ale Uniunii, mai precis o suma echivalenta cu PIB-ul Olandei. Populatia statelor din Est este, in medie, doar 38% din nivelul de trai al Occidentului, iar integrarea lor va costa mult. E firesc ca temerile sa fie mari. In 1996, Jacques Santer, pe atunci presedintele Comisiei de la Bruxelles, sublinia insa ca, -daca parintii Tratatului de la Roma si-ar fi pus prea multe intrebari cu privire la costurile Politicii Agricole Comune, n-ar fi existat niciodata o Uniune Europeana-.

A cincea extindere dupa 1973

Din 1957 pana in 1973, cele sase state fondatoare au preferat sa se bucure singure de proiectul Europei unite

– 1 ianuarie 1973 – aderarea Marii Britanii, a Danemarcei si a Irlandei. Populatia Norvegiei a refuzat, prin referendum, intrarea in Europa unita. Europa celor 9 ajunge de la 60 de milioane la 260 milioane de locuitori

– 1 ianuarie 1981 – Grecia adera si Europa are acum mai mult cu 10 milione de locuitori

– 1 ianuarie 1986 – Spania si Portugalia se alatura celorlalte 10 state, la sfarsitul dictaturilor lui Franco si Salazar, intarind dimensiunea mediteraneana a Comunitatii. Europa are 320 milioane de locuitori si devine primul grup economic al lumii

– 1 ianuarie 1995 – un nou reful al cetatenilor norvegieni impiedica aderarea acestei tari, in momentul in care Austria, Suedia si Finlanda constituie Europa celor 15. Constituite pentru sase state membre, institutiile europene incep sa simta povara si au nevoie de reorganizare

– 1 mai 2004 – cele 10 tari care au finalizat negocierile de aderare – Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, cele trei state baltice, Ciprul si Malta – isi fac intrarea in Uniunea Europeana extinsa

Mai multe fonduri, dar si mai multe obligatii – Foaia de parcurs pentru Romania

Romania continua sa indeplineasca criteriile politice, mai are mult de facut pentru a ajunge la stadiul de economie de piata si inca numeroase capitole de inchis pana la finalizarea procesului de pregatire pentru statutul de membru al Uniunii Europene. Pentru a sprijini eforturile Bucurestiului pe drumul catre Bruxelles, Comisia a intocmit o foaie de parcurs, document care urmeaza sa fie aprobat in cursul summitului de la Copenhaga.

Capacitate administrativa

Prioritati de reforma:

– aplicarea in practica a legislatiei privind administratia publica

– crearea de mecanisme care sa asigure independenta politica anjagatilor din sectorul public

– angajarea in functii publice prin mijloace transparente, care permit dezvoltarea unei cariere

– intarirea structurilor administrative, astfel incat Romania sa aiba capacitatea de a absorbi fondurile comunitare

– dezvoltarea legislatiei si a capacitatii administrative care sa protejeze interesele financiare ale Comunitatii de fraude si nereguli

– limitarea numarului de ordonante de urgenta

Capacitate juridica

– garantarea independentei Justitiei si a sistemului juridic

– revizuirea sistemului de apeluri la deciziile finale ale completului de judecata

– masuri practice pentru garantarea independentei, a comportamentului moral si a profesionalismului judecatorilor si a procurorilor

Reforma economica

Au fost facuti cativa pasi importanti catre stabilitatea macroeconomica. Inflatia este in scadere, cresterea economica este multumitoare, iar pozitia pe pietele externe a Romaniei ramane sustinuta. Progrese s-au facut si in directia crearii institutiilor de piata necesare. Sectorul bancar incepe sa se restructureze, cum incepe sa se imbunatateasca si sistemul de supraveghere financiara. Liberalizarea preturilor si a comertului, cuplata cu ajustarea tarifelor la energie si reformele din sectorul taxelor si al impozitelor au dus la mai buna alocare a resurselor. Restructurarea avanseaza in mai multe sectoare.

Pentru viitoarele luni, Comisia de la Bruxelles asteapta rezultate concrete in domeniile:

– rata inflatiei

– legislatie privind cheltuielile publice

– reforma legislatiei privind sistemul de taxe

– reforma procedurilor bugetare si a cheltuielilor publice

– eficientizarea procedurilor de faliment

– intarirea legilor privind proprietatea

– reforma in agricultura

– definitivarea planului de restructurare si de privatizare a companiilor viabile si lichidarea celor neviabile

– incheierea privatizarii in sectorul bancar

– marirea investitiilor publice in infrastructura, educatie, mediu si sanatate

– reducerea ajutoarelor de stat directe si indirecte

Ajutor financiar

Comisia Europeana propune ca ajutoarele financiare pentru Romania (si Bulgaria) sa creasca considerabil dupa integrarea primelor 10 state candidate, in 2004. Concret, Comisia propune ca asistenta financiara pentru aceste doua tari sa creasca progresiv, pana la o suplimentare de pana la 40% in 2006 fata de nivelul actual. Aceste ajutoare vor fi conditionate de progresul pe care Bucurestiul il va face in directia absorbtiei de fonduri comunitare. In acest sens, descentralizarea pentru administrarea programelor PHARE si ISPA trebuie accelerata.