De la intai ianuarie 2005, angajatorii au fost nevoiti sa majoreze cotele pe care le achita la fondul de asigurari de risc, pentru ca, in conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data respectiva a inceput sa functioneze sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Daca anul trecut, tariful a fost unic – de 0,5%, acum el variaza intre 0,5% si 4% din fondul de salarii.
Numai ca tarifele de risc nu au fost calculate in baza unor costuri efective, ci doar pe baza de date statistice. In aceste conditii, s-a ajuns ca unele tarife sa fie aceleasi, desi activitatile vizate difera foarte mult prin gradul de risc. Un exemplu ar fi activitatea de publicitate, pentru care angajatorul trebuie sa plateasca un procent de 1,007% din fondul de salarii, si tot acelasi procent trebuie platit si de societatile care se ocupa cu activitatea de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor sau activitati de intretinere si curatare a cladirilor.
-Noi am calculat aceste tarife la nivel de diviziuni din Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala (CAEN ), in functie de datele statistice pe care le-am avut, mai ales ca vorbim de primul an de functionare-, ne-a explicat directorul Directiei generale accidente de munca si boli profesionale din cadrul Casei Nationale de Pensii si alte Asigurari Sociale, Carmen Pluteanu.
-E posibil ca intr-o activitate, masurile de prevenire a evenimentelor nedorite ar fi putut fi luate, sau nu! Din datele statistice rezulta daca au fost luate masuri de prevenire. Riscul nu poate fi just apreciat decat in momentul in care se produce…-, este de parere oficialul CNPAS.
-De aceea nu le-am putut stabili mai in detaliu – pe grupa sau clasa de activitate… Astfel, inca se mai poate spune ca exista un tarif de risc unic – stabilit pentru activitati diferite -, dar aceeasi diviziune CAEN, si practic au si grade de risc diferite!-, a admis directorul Pluteanu.
Si tot ea a precizat ca, -din pacate, CAEN este singura clasificare de acest gen din Romania, fiind si singurul act normativ pe care ne-am putut baza…-.
Indicii costurilor, marii absenti
Carmen Pluteanu a adaugat ca -poate unele date ar fi putut fi disponibile mai in detaliu, dar nu toate! Asa ca am fost nevoiti sa pastram toti indicatorii la singurul nivel comun. Indicatorii de frecventa au fost cei mai utilizati, ei conducand la clasele de risc partial pentru fiecare indicator, si clasa de risc aferenta diviziunii respective.
Daca am fi avut o istorie a costurilor generate de evenimentele nedorite – asa cum exista de multi ani in Uniunea Europeana, si daca am fi putut cunoaste ce cheltuieli au generat accidentele de munca pe fiecare ramura, am fi putut fi mult mai stricti in stabilirea tarifelor…-.
In tarile Uniunii Europene, aceste tarife se stabilesc pentru patru ani. Numai ca la ei nu exista un plafon maxim…
Pentru acest an, costurile evenimentelor nedorite vor fi evidentiate separat, prin declaratiile nominale pe care trebuie sa le depuna angajatorii la casele de pensii.
Va exista si situatia in care se va dovedi ca unii angajatori au cotizat mai mult decat era cazul la fondul de risc. Dar nimeni nu va primi nimic inapoi…
Ce spune Legea 346/2002, cu privire la modul in care se stabilesc clasele de risc
-Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activitati ale economiei nationale, conform Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997, cu modificarile ulterioare.
Art. 3. – (1) Clasele de risc se determina pe baza a 4 indici de frecventa:
a) I1 – indicele care reprezinta frecventa de accidentare, respectiv cati accidentati revin la 1.000 de salariati;
b) I2 – indicele care reprezinta frecventa accidentelor de munca soldate cu invaliditate si/sau deces, respectiv cati accidentati soldati cu invaliditate si/sau deces revin la 1.000 de salariati;
c) I3 – indicele care reprezinta frecventa imbolnavirilor profesionale, respectiv cate cazuri noi de imbolnaviri profesionale revin la 1.000 de salariati;
d) I4 – indicele care reprezinta frecventa salariatilor care lucreaza in conditii de munca speciale si deosebite la 1.000 de salariati.-
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
