-Daca vi se pare ca educatia costa mult, ganditi-va cat costa ignoranta.-
Louis V. Gerstner Jr., presedinte IBM
Istoria masinariilor socotitoare a inceput inca de acum cinci milenii cand undeva in Asia Mica a inceput folosirea -abacului-, ca un substitut al unui proces de inteligenta umana. Aceasta unealta socotitoare care a purtat aceleasi implicatii majore in evolutia omenirii precum inventarea rotii a cunoscut metamorfoze pe cat de numeroase pe atat de infricosatoare. Trecerea de la un instrument primitiv de socotit la un aparat care reuseste procesarea a sute de milioane de operatii pe secunda este azi o realitate. Dar cine este -parintele-? In istorie il avem pe Herodot, in medicina pe Hipocrate. Numele care sta la baza industriei de computere, caci de aceasta este vorba, nu poate decat IBM. Lasand de o parte falsa modestie, specifica numai celor suferinzi de complexe, marca IBM a devenit, cu siguranta, marca secolului. Poate celebra revista -Time- cand a declarat computerul ca fiind -omul secolului-, in anul 1983, a fost mult prea selectiva, acordand acest epitet numai unui obiect, nu si promotorului, parintelui de drept al sau. Oricum, efectul a fost ca omenirea asociind inevitabil computerul cu IBM-ul, firma si-a asigurat demnitatea si aura specifica numai unui mit.
Povestea a inceput in 1896 cand un anume Hollerith a fondat o companie privata, care a devenit 28 de ani mai tarziu -International Business Machines– IBM. In numai patru ani, inginerii acesteia au perfectionat, pentru acea vreme, masinariile de calcul, care au inceput sa lucreze cu cartele de 80 de coloane. Tot ceea ce va urma pana in anul 1981 nu este decat o teorie darwinista aplicata lumii computerelor. Pentru a vizualiza evolutia nu trebuie decat sa-l amintim pe strabunicul laptop-urilor de astazi – ENIAC. -Electronic Numerical Integrator and Computer- avea peste 30 de tone, 70.000 de rezistoare si 18.000 de tuburi electronice. De ce a fost anul 1981 un reper pentru oricare apologet intr-ale computerelor? Atunci compania IBM a lansat primul PC. In acelasi an de gratie apare primul laptop si primul mouse. Practic, atunci a avut loc boom-ul celei mai stranse colaborari cunoscute vreodata dintre inalta tehnologie si om. Daca pana atunci astfel de masinarii erau destinate numai -celor alesi– initiatilor, pragul spre marea masa de utilizatori tocmai fusese depasit. O istorie incitanta si in acelasi timp disponibila fiecaruia dintre noi incepe sa se scrie. Atunci a inceput si o educatie specifica. Ar fi interesant ca fiecare dintre noi sa incepem sa ne imaginam cum ar fi aratat azi omenirea, daca computerul si Internetul ar fi fost inventat cu 100 de ani mai devreme. Sa nu uitam faptul ca interactiunea dintre om si computer nu se limiteaza doar la o simpla relatie utilitara. Involuntar, am inceput sa copiem calitatile unei astfel de masini. Am inceput sa ne miscam mai repede, exactitatea a devenit o conditie obligatorie. Ceea ce este cu adevarat intrigant este faptul ca si calculatoarele au inceput sa ne semene.
Un episod ramas in analele istoriei tehnicii s-a consumat in februarie 1996. Campionul mondial de sah Gary Kasparov a trebuit sa se lupte cu computerul IBM Deep Blue. Kasparov a castigat trei partide consecutive, a remizat alte doua castigand in cele din urma cu patru la doi. Pentru moment, omul a reusit sa fie deasupra masinii. Compania IBM si-a dus creatia inapoi in laboratoare si a facut ca micutul calculator sa poata sa proceseze mai mult de 200.000 de mutari pe secunda, de doua ori mai mult decat reusise ulterior. Timp de noua zile, in luna mai 1997, titanii sahului s-au reintalnit. Kasparov a castigat primul meci. Apoi au urmat doua infrangeri si trei remize, astfel incat IBM Deep Blue a castigat cu scorul general de 3,5 la 2,5. Cheia luptei s-a consumat in cea de a doua partida cand Kasparov a fost afectat de o mutare pe care computerul a facut-o. Mutarea i s-a parut marelui campion profund umana, indicand un grad de gandire nemaiintalnit la computere. In acel moment, Kasparov a fost deosebit de intrigat, pierzandu-si concentrarea. Dupa acest episod uluitor, IBM a retras computerul din competitii.
Zilele acestea, mai exact pe 12 august 2001, se implinesc exact 20 de ani de cand IBM a anuntat primul calculator personal comercial in domeniu, livrarea efectiva catre clienti facandu-se dupa numai doua luni. Noi cei novici nu putem decat sa privim ca simpli spectatori spectacolul IBM ce va urma. Sa nu uitam sa aratam respectul cuvenit pionerilor din domeniu. La mai mare, stimate domnule IBM!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info




















