Una dintre solutiile CET Bacau pentru a reduce poluarea orasului a fost ca cenusa rezultata din arderea carbunelui sa fie antrenata, printr-un sistem de conducte, pana la halda de steril, circa 10 hectare, intre raul Siret si satul Siret din comuna Letea Veche. Cat timp depozitul nu era inca plin, nu au fost probleme. Necazurile satenilor au inceput din primavara acestui an, cand sterilul s-a ridicat pana la nivelul solului. La cea mai mica adiere, cenusa este purtata de vant prin toate satele de prin imprejurimi.
CET are obligatia sa asigure udarea permanenta cu jeturi de apa a intregii suprafete de steril. In acest fel s-ar fi impiedicat, la cea mai mica rafala de vant, antrenarea cenusii uscate de la suprafata depozitului. Pentru ca nu au fost luate toate masurile de siguranta in exploatarea depozitului de zgura si cenusa, Inspectoratul de Protectie a Mediului Bacau a amendat, in luna mai a acestui an, cu trei milioane de lei conducerea CET. Si conducerile primariilor din Letea Veche si Tamasi au sesizat aceasta unitate in numeroase randuri, insa fara nici un rezultat.
-Prima adresa am facut-o in aprilie, cand conducerea CET ne-a asigurat ca va acoperi cu pamant toata suprafata. Doua luni nu s-a miscat nimic, si abia prin iunie au aparut primele camioane-, declara Dorin Chiribau, viceprimarul din Letea Veche. De atunci, nici macar a zecea parte din suprafata nu a fost acoperita. Localnicii stau cu sufletul la gura de cate ori bate vantul. -Nu e zi sa nu se planga cineva la Primarie ca abia poate sa respire din cauza norilor de cenusa sau ca i s-au imbolnavit animalele-, spun Grigore Dalban si Constantin Mihaila, consilieri locali.
Maria Soldeanu, din satul Siretul, comuna Letea Veche, este de multa vreme astmatica, insa dupa tratament, in ultimii 10 ani, nu a mai avut nici o criza. -Pana asta primavara. La sfarsitul lui, cum ogorul nostru este chiar langa depozit, s-a iscat un vant, de s-a umplut tot aerul de cenusa. Nu mai vedeam nimic si n-am mai putut respira. Mi-au trebuit patru ore sa ajung, tinandu-ma de garduri, acasa-, povesteste femeia, care de atunci nu-si mai revine, desi a facut tot felul de tratamente. -Cand bate vantul, trebuie sa o iei la fuga, ca nu poti sa mai respiri. Iarba de pe terenurile din jurul depozitului e plina de cenusa. Animalele nu o mai mananca-, spune si Costica Pantelimon, din satul Siret.
De suferit a avut si Aglaia Avadanei, din aceeasi localitate. -Ne omoara praful! Nici in casa nu putem sta de cenusa care vine peste noi din toate partile. Animalele tusesc si parul li s-a facut sarma, Acum mai bine de o luna am fost dusa la urgenta. S-au speriat si doctorii. M-a prins un val de vant cu cenusa si mi-a luat toata vederea. Medicii au spus ca nu au mai vazut niciodata asa ceva si ca praful care il aveam in ochi semana cu o pilitura de fier. Vai de capul nepotilor mei! Stau la mine si nici in curte, in carucior, nu indraznesc sa ii scot de raul prafului-, spune Aglaia Avadanei. Satenii din Siret, care au pamant si in satul Rusi – Ciuta, spun ca si acolo se intampla aceeasi poveste. -Suntem doua sate blestemate. Anul trecut, ne-a nenorocit grindina toate culturile, pe marginea drumurilor isi lasa toti toate gunoaiele inainte de a le duce la rampa de gunoi, iar acum a venit si nenorocirea asta, de ne mananca la toti sanatatea. Toti de pe aici avem plamanii plini de zgura si de cenusa-.
E. Solomon
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
