Carbunele se scumpeste, tragand in sus si pretul energiei

Pretul carbunelui va fi majorat din aceasta luna cu circa 20%, negocierile dintre societatea producatoare de energie electrica si termica Termoelectrica si conducerile societatilor din sectorul minier fiind in faza finala. Pentru lignit, care are cea mai mare pondere in consumul termocentralelor pe carbune, circa 85%, s-a stabilit un pret de 6,9 USD/Gcal, calculat la un curs de 28.500 lei/USD, in timp ce pentru huila, desi nu au fost inca finalizate negocierile, se tinde tot spre o majorare cu 20%. Trebuie spus ca pretul carbunelui nu a mai fost modificat din luna august a anului trecut, cand a fost stabilit la un curs de 21.500 lei/USD. Desi reprezentantii Ministerului Industriei si Resurselor apreciaza ca aceasta crestere a pretului carbunelui nu va avea influente in pretul final al energiei electrice si termice, nu trebuie uitata ponderea importanta pe care o detine carbunele in totalul productiei de energie. Aproape 60% din totalul energiei electrice produse de Termoelectrica este obtinuta prin utilizarea carbunelui, in timp ce, in cazul energiei termice, ponderea este de circa 23% din totalul productiei la nivelul Termoelectrica (societatea asigura 40% din energia termica produsa la nivelul intregii tari). Mai mult, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) nu a luat in calcul o astfel de crestere a pretului carbunelui cand a stabilit tarifele pentru energia electrica (majorate cu 15% din luna iulie) si termica (majorate cu 57% din luna septembrie).

Toate materialele s-au scumpit

Ceea ce inseamna ca, desi intr-un orizont mai indeparat, pana la sfiarsitul acestui an, Termoelectrica va fi nevoita sa-si reanalizeze situatia costurilor de productie. Influentele modificarii pretului carbunelui, corborate cu alti factori ce se manifesta in perioada rece a anului (cresterea semnificativa a preturilor combustibililor din import), ar putea conduce la necesitatea cresterii pretului energiei produse de Termoelectrica, in cazul in care acesta nu mai acopera costurile de productie. Aceasta, in conditiile in care Termoelectrica deja a acumulat datorii de circa 7.000 miliarde de lei catre sectorul minier.

O alta fateta a recentei majorari a pretului carbunelui tine de situatia companiilor din sectorul minier, sustin specialistii din domeniu. Dincolo de influentele nefaste asupra pretului energiei electrice si termice, cresterea pretului carbunelui era o necesitate pentru a nu creste nivelul si asa ridicat al pierderilor inregistrate de companiile miniere. Cu atat mai mult, cu cat, in acest interval de un an de zile, perioada in care nu a fost modificat pretul carbunelui, toate materialele utilizate in procesul de extractie, ca de exemplu explozibilul, si-au triplat preturile.

Procesul de reforma din sectorul minier, desi a condus la diminuarea pierderilor din activitatea de exploatare, nu a rezolvat inca problema eficientizarii unitatilor din domeniu. Specialistii in domeniu apreciaza ca restructurarea mineritului, destinata redimensionarii activitatii acestui sector la cererea existenta pe piata, va avea rezultate in imbunatatirea indicatorilor economici ai unitatilor numai daca va fi urmat un program amplu de modernizari si retehnologizari.

Nu sunt fonduri pentru investitii

Dupa cum bine se stie – si mai trist, ne-a fost reamintit, prin recentul accident de la Mina Vulcan -, conditiile de munca in carierele subterane sunt rudimentare, tehnologia utilizata fiind la nivelul anilor *60. Desi oficialii MIR au subliniat prioritatea alocarii de resurse financiare pentru lucrari de investitii, dotari, modernizari si retehnologizari in acest sector, bugetul nu a putut asigura decat circa 7% din necesarul de bani in cazul carbunelui si circa 25% in cazul minereurilor. Astfel, dintre cele 2.153 miliarde de lei solicitate de MIR la capitolul cheltuieli de capital, destinate sectorului extractiei de carbune, in 2001, au fost aprobate numai 156 miliarde de lei. Pentru investitiile destinate unitatilor de extractie a minereurilor au fost alocate 127 miliarde de lei, fata de 514 miliarde de lei cat s-a solicitat pentru acest an. Din totalul sumelor alocate de la buget pentru cheltuieli de capital, 88% sunt destinate lucrarilor pentru mentinerea capacitatilor deja existente si numai 12% pentru modernizare. In conditiile unui buget sarac, ce nu poate sustine necesarul de investitii in sectorul minier – cu atat mai mult, cu cat pentru subventii si transferuri au fost alocate in acest an 3.261 miliarde de lei pe intreg sectorul minier -, singura alternativa pentru realizarea unui program de dezvoltare este atragerea capitalului strain. In acelasi timp, reprezentantii MIR apreciaza ca la o serie din unitatile din domeniu nu a existat o corelare intre cheltuielile de capital si cele cu munca vie. Ceea ce inseamna ca managerii unitatilor au preferat sa isi asigure linistea prin acordarea unor salarii care sa-i multumeasca pe mineri fara a lua in calcul o economisire de fonduri in scopul asigurarii banilor pentru modernizari.