In al 13-lea ceas, se pare ca autoritatile s-au hotarat in sfarsit sa ia taurul de coarne si sa urmareasca mai atent ce se intampla cu banul public, care ajunsese la discretia directorilor de regii si de intreprinderi de stat. Ministerul Finantelor va trimite la Guvern, spre aprobare, o lista cu 95 de astfel de regii autonome, societati si companii nationale, alti agenti economici cu capital majoritar de stat care vor fi nevoite sa dea socoteala luna de luna in legatura cu modul in care cheltuiesc banii.
Lunar, ministerele in subordinea carora se afla aceste unitati vor trimite la ministerele Finantelor si Muncii situatii privind cheltuielile cu salariile realizate in luna anterioara si, cumulat de la inceputul anului, structura fondului de salarii, precum si situatia creantelor, a platilor restante si a pierderilor inregistrate.
Ministerul care va avea cel mai mult de raportat va fi cel al Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, in subordinea sa aflandu-se 27 de companii si regii de pe lista: companiile de cale ferata, Metrorex, Administratia Nationala a Drumurilor, Registrul Auto Roman, aeroporturi, porturi si zone libere. De situatii nu scapa nici Ministerul Industriei si Resurselor, care pastoreste companiile din domeniul minier si energetic, Romgaz, Distrigaz, Transgaz, Romarm, si alte intreprinderi de pe lista lui Tanasescu. MApN va da socoteala pentru Romtehnica si Romavia, Internele, pentru regia Rami Dacia, iar Secretariatul General al Guvernului – pentru Locato si RAAPPS.
Pana sa intre in vigoare lista Finantelor, dezmatul a fost cuvantul care a caracterizat modul cum s-au cheltuit banii intreprinderilor de stat. Desi o lege din 1998 interzicea acordarea de prime pentru angajatii intreprinderilor cu pierderi, acestea s-au dat, intr-o veselie, invers proportional cu performantele economice. Legal, nici bancile la care isi au conturile unitatile respective nu ar fi trebuit sa elibereze bani pentru prime. Practic, acesti bani au fost dati, de ziua minerului, a metalurgistului, a energeticianului, de Pasti si de Craciun.
Intr-o tara serioasa si cu pretentii, promulgarea unei legi aduce cu sine si obligativitatea respectarii prevederilor sale. In cazul Romaniei, -stapanirea- asigura atat forurile internationale, in perspectiva includerii sale in organizatiile europene, cat si poporul ca elector, ca legea este respectata de catre toti. Insa realitatea este cu totul alta.
O lege pentru nimeni
In -Monitorul Oficial al Romaniei- nr. 241 din 2 iulie 1998 a fost publicata Legea nr. 135. Aceasta lege se refera la -reglementarea platii premiilor anuale, a celui de-al 13-lea salariu sau a altor sume de aceasta natura-. Articolul 1 prevede: -Regiile autonome si societatile comerciale, care au capital majoritar de stat si care, potrivit balantelor de verificare si declaratiilor pentru impozitul pe profit la data de 31 octombrie a anului in curs, au inregistrat pierderi sau plati restante fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, nu au dreptul de a plati, la finele anului, premiul anual sau orice alte sume de aceasta natura, suportate din fondul de salarii-. Se pare insa ca managerii unor astfel de societati cu capital integral sau majoritar de stat nu au auzit de aceasta lege. Exemplele sunt multiple. In cazul SIDEX, acordarea de prime din fondul de salarii a fost stipulat chiar in contractul colectiv de munca. Salariatii acestei societati au primit, conform articolului 27 din CCM, prime impozabile din fondul de salarii dupa cum urmeaza: ziua de nastere – 400.000 de lei, Ziua Metalurgistului – 500.000 de lei, Craciun – 500.000 de lei si Pasti – 500.000 de lei. Desi legea care reglementeaza regimul premiilor anuale sau a altor sume de aceasta natura este in vigoare inca din a doua jumatate a anului 1998, Compania Nationala a Lignitului Oltenia si Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti au acordat o prima de Pasti de doua milioane de lei pe cap de ortac. Angajatii de la Nordmin Baia Mare beneficiaza, de asemenea, de prime trimestriale, stabilite prin contractele colective de munca. Nici Termoelectrica nu a facut rabat de la regula. Cu un milion de lei, in medie, a plecat acasa de Pasti fiecare angajat al societatii.
La fel s-a intamplat si in cazul regiilor aflate in subordinea consiliilor locale, finantate din banul contribuabililor. De exemplu, angajatii Regiei Autonome Judetene Apa Botosani au primit un milion de lei prima de Pasti. Regia botosaneana Termica a alocat si ea prime cu ocazia acestei sarbatori religioase de un milion de lei pentru fiecare angajat.
Poate cele mai interesante aspecte se inregistreaza in cazul intreprinderilor nu numai falimentare, dar care nici nu au mai lucrat de ani de zile. De exemplu, managerii rafinariei RAFO Onesti au acordat angajatilor prime de Pasti de cate 1,5 milioane de lei. Si sindicatele din CFR SA au reusit sa obtina de la administratiile societatilor de cale ferata o prima de un milion de lei de persoana cu ocazia acestei sarbatori.
Nici bancile nu reactioneaza
Cert este ca, daca nu ar exista in nici un fel bani, aceasta stare de fapt nu ar fi fost posibila. Dar bancile scot banii. Desi in alineatul 2 al articolului 1 din Legea 135/1998 se precizeaza clar ca -bancile nu vor elibera sumele aferente premiului anual sau alte sume de aceasta natura, suportate din fondul de salarii, societatilor sau regiilor autonome care au capital majoritar de stat, care au inregistrat la finele exercitiului financiar pierderi sau datorii catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale etc.-. Probabil un argument de natura sociala este mult mai puternic decat orice fel de bilant financiar contabil.
Ca orice lege, si aceasta are un articol care contine pedepse in cazul nerespectarii. -Art. 3. – Nerespectarea prevederilor constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 la 100 milioane de lei, precum si cu recuperarea sumelor acordate din fondul de salarii aferent trimestrului I al anului urmator-. In ciuda acestui fapt, si mai ales in lipsa unor sesizari oficiale, nici unul dintre managerii unor astfel de agenti economici nu a fost tras la raspundere, iar sumele de ordinul miliardelor de lei platite in acest mod fara o acoperire reala au fost pierdute.
Chiar si unii dintre sindicalisti recunosc aceasta stare anormala din mediul economic autohton. -Nu este normal ca la intreprinderile de stat cu pierderi sa se acorde prime. Daca este vorba de intreprinderi cu caracter de monopol, aceste prime se vor reflecta in cresterea tarifelor suportate de populatie, pentru acoperirea pierderilor. Pe de alta parte, la alte intreprinderi acest lucru inseamna ca salariatii isi asuma riscul de a distruge unitatea si a o aduce mai repede in faliment-, ne-a declarat presedintele Confederatiei Nationale Sindicale Cartel Alfa, dl Bogdan Iuliu Hossu. In mod normal, ar fi trebuit ca respectivele prime sa fie suportate din bugetul sindicatului, la care fiecare dintre angajati contribuie lunar cu un procent din salariu. Dar acest lucru, deja, tine de fictiune.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
