Acum vreo doua zile m-am intalnit cu un vechi prieten. Stiam ca, desi aflat la o varsta respectabila, acest domn are o gandire si o atitudine puternic proamericana si capitalista, provenind dintr-o familie cu radacini liberale. El mi-a prezentat un punct de vedere inedit referitor la noile masuri fiscale ale guvernului Tariceanu. Fara cifre, fara studii privind evolutia indicatorilor macroeconomici. O analiza simpla, logica si de bun simt… dar cu final neasteptat.
In esenta, problema domnului in cauza pleca de la faptul ca avea ceva lei in depozite bancare. Or, recentele reglementari ale guvernului privitor la inzecirea impozitului pe veniturile provenite din dobanzi ii provocasera, evident, o mare suparare. Optimist insa, trecand cu un calm specific senectutii peste observatia mea ca dupa impozitare castigul s-ar putea sa nu mai acopere nici inflatia, respectabilul meu prieten spune: -… este clar ca pietele de capital si imobiliara cunosc un adevarat asediu datorat intrarilor masive de bani din strainatate. Vedem ca leul se intareste… cred totusi ca noile masuri fiscale nu au doar rolul de a acoperi deficitul bugetar pe anul 2005, ci vor fi chiar si spre binele economiei pe termen mediu. De ce? As avea cateva argumente:
1. Cresterea impozitului pe veniturile provenite din dobanzile bancare va determina o reorientare a banilor – lei si valuta – catre afaceri, catre investitii, si nu catre depozite bancare. Bancile vor fi fortate la flexibilitate sporita, la dinamism, la inovativitate si la o competitie reala in atragerea banilor. Vor fi nevoite sa acorde mai putine credite destinate consumului – ca nu prea vor mai avea de unde – si sa se concentreze mai mult pe imprumuturi oferite catre intreprinzatori. Asta inseamna un sistem bancar mai reactiv la necesitatile de dezvoltare reala pe termen mediu a economiei.
2. Reducerea impozitului pe salarii nu va genera automat cresterea salariului net. Majoritatea angajatilor isi negociaza salariul net, si nu brut. Asa ca ce decizie vor lua probabil multi manageri romani? Este destul de posibil sa pastreze nivelul salariului net acordat angajatului si sa scada valoarea salariului brut. In consecinta, ar putea genera astfel o scadere a ponderii cheltuielilor salariale din total venituri si, implicit, o crestere a profitului inainte de impozitare cu diferentele respective. Desi impozitat cu acelasi procent de 16% ca la salarii, profitul creste atunci in favoarea companiei. Mai mult, dublarea impozitului pe dividende poate duce, in fapt, la repartizarea acestui profit marit preponderent catre fondul de dezvoltare a societatii. Rezultatul: dezvoltarea pe termen mediu si lung a societatilor comerciale.
3. Cresterea impozitului pe castigul provenit din speculatii imobiliare sau de bursa ar putea determina orientarea averilor catre o dezvoltare pe termen lung, si nu catre afaceri cu profituri mari peste noapte. Istoria economiei ne-a demonstrat ca in alte tari unde averile si capitalismul s-au construit in scurt timp si cateodata cu arma in mana, la un anumit moment dat, guvernele au inceput sa dea legi care sa prezerve acele averi, sa le orienteze catre anumite sectoare si care chiar sa ridice bariere inalte in calea altora care doreau sa stranga foarte usor averi de dimensiuni similare…-
L-am intrerupt. La prima vedere, argumentele prietenului meu pareau relativ de solide. Cu mici rezerve, in adancul sufletului doream sa-i dau dreptate… un gand insa ma rodea teribil: -Speculatorii care au facut rapid avere pe vremea fostului guvern pot fi fericiti. Nu vor mai avea concurenta. Dar, oare, vor fi si ei dispusi sa participe la dezvoltarea asta pe termen lung?-
Valentin A. Miron
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















